209
După cum informează publicatia stiintifica Food Chemistry, un grup de cercetători de la Universitatea din Cordoba au dezvoltat o metodă pentru „extragerea și curățarea” coccidiostatelor ionofore din produsele alimentare de origine animală. Metoda a fist descrisă în studiul cu titlul ”A new method is developed to extract antibiotic residue in food from animal sources”, realizat de Soledad González, Ana María Ballesteros, Soledad Rubio și Diego García-Gómez, de la instituția menționată mai sus.
Problemele încep în fermă
Coccidioza este o boală intestinală care se găsește la animale și care este cauzată de paraziți unicelulari numiți coccidia. Aceștia afectează diferite tipuri de animale prin inhibarea absorbției de nutrienți, dând naștere atât problemelor de bunăstare, cât și pierderi financiare.
Cea mai mare parte a pagubelor cauzate de infecție este deja semnalată și cunoscută. Prin urmare, industria animalelor favorizează de obicei măsuri preventive, cum ar fi coccidiostaticele, adică, aditivi pentru hrana animalelor utilizați pentru a preveni coccidioza, prin inhibarea sau uciderea coccidiei.
În timp ce coccidiostatele sunt eficiente în tratarea bolii, acestea au fost, de asemenea, legate de bolile cardiovasculare la om, dacă se consumă niveluri ridicate în alimente, notează cercetătorii de la Universitatea din Cordoba.
Pentru a combate problema, grupul de cercetare supramoleculară în domeniul chimiei analitice, de la Universitatea din Cordoba, a dezvoltat o nouă metodă, care permite extragerea acestor substanțe din alimente, inclusiv ouă, lapte și carne.
Potrivit cercetătorului principal al studiului, Soledad González, procedura este capabilă să extragă simultan întregul grup de antibiotice ionofore din toate alimentele de origine animală, care sunt reglementate în Uniunea Europeană. Acest lucru a fost realizat „pentru prima dată în acest proiect de cercetare”, a spus González.
O soluție „low cost, ecologică”
Metoda dezvoltată folosește solvenți supramoleculari nontoxici, cunoscuți ca SUPRAS. Aceștia au o capacitate ridicată de a îmbunătăți selectivitatea și performanța extragerilor. Acest lucru este important, deoarece reduce costurile de producție și impactul asupra mediului, au remarcat cercetătorii.
Mai mult, utilizarea acestor solvenți face posibilă extragerea reziduurilor de antibiotice și curățarea eșantionului într-o singură etapă simultană, a explicat González.
„Aceasta este o metodă ecologică și cu costuri reduse, deoarece folosește un volum mai mic de solvent organic, în comparație cu alte tehnici utilizate pe scară largă și de rutină, în laboratoare”, a continuat ea.
După aplicarea noii metodologii pe diferite produse, cum ar fi ouă, lapte și carne, limitele de detectare la care s-a ajuns au fost mult mai mici decât limita legală, dovedind că această procedură ar putea fi aplicabilă în laboratoarele de control al calității produselor alimentare.
Cercetarea ar putea fi deosebit de consecventă în contextul european în urma deciziei Comisiei Europene 2002/657 / CE care reglementează prezența reziduurilor în produsele de origine animală. Studiul sugerează că metodologia „ar putea fi încorporată în controale de rutină la laboratoare”.