(Mediafax) Majoritatea managerilor romani estimeaza ca varful crizei nu a fost atins, iar mai mult de 50% vad posibila o noua recesiune in Romania, cel mai mare risc fiind considerat cursul de schimb, in contextul devalorizarii semnificative a monedei nationale din ultimul timp, potrivit Roland Berger.

Concluziile reies din cel mai recent studiu Roland Berger Strategy Consultants care reflecta modul in care managerii percep criza datoriilor suverane si efectele acesteia asupra accesului la finantare si economiei reale. Rezultatele studiului din Romania, realizat in zece tari din Europa, sunt prezentate comparativ cu cele din Germania. Astfel, daca managerii germani tind sa fie mai optimisti, cei romani se asteapta la un impact major al crizei datoriilor publice asupra economiei noastre. 80% dintre managerii romani intervievati estimeaza ca varful crizei inca nu a fost atins. In acelasi timp, asteptarile privind economia romaneasca raman moderate, majoritatea estimand o crestere PIB de 1%-2% in 2013 - nivel mai scazut decat in Germania. In medie, managerii romani tind sa fie mai preocupati de impactul crizei datoriilor publice asupra economiei romanesti si asupra companiilor lor, o majoritate clara a respondentilor romani (54) vad posibila, si chiar probabila, o noua recesiune in Romania. Prin comparatie, 70% dintre managerii germani nu percep un astfel de risc. Se prevede asadar o inrautatire a situatiei actuale si o reducere a activitatii economice, mai ales in ceea ce priveste restrangerea creditarii si reducerea exporturilor intra-europene. In Romania in mod special, teama cresterii somajului este mare. In ciuda valului general de incertitudine insa, peste 60% dintre cei chestionati in ambele tari asteapta cresteri de peste 10% pentru propriile companii, mult mai mult asadar decat pentru cele doua economii in intregul lor. Analizand sectoarele de activitate, serviciile financiare sunt cele mai afectate de criza datoriilor publice atat in Romania cat si in Germania. In Romania insa, sectorul constructiilor, precum si retailul, bunurile de consum si industria auto par sa fie considerabil mai afectate. Energia si utilitatile, sectorul farmaceutic si media par sa fie cele mai stabile in fata crizei.