Organizația Mondială a Sănătății, citată de FoodNavigator, leagă industria alimentelor ultraprocesate (UPF), a alcoolului, a tutunului și a combustibililor fosili de milioane de decese în Europa în fiecare an.

Milioane de decese

În Europa, 2,7 milioane de decese anuale sunt legate de doar patru produse comerciale majore: alimente ultraprocesate (UPF), alcool, tutun și combustibili fosili.

Aceasta este conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care leagă aceste produse – în totalitate sau parțial – de aproape 7.500 de decese în fiecare zi în cele 53 de state ale Europei.

La nivel global, estimarea este semnificativ mai mare: 19 milioane de decese pe an, sau 34% din totalul deceselor.

Într-un raport recent publicat, agenția ONU atribuie aceste produse factori de risc, cum ar fi dietele nesănătoase și obezitatea, care la rândul lor cresc șansele de a dezvolta boli netransmisibile (BNT) precum cancerul, bolile cardiovasculare și respiratorii cronice și diabetul.

Dar povestea este mult mai profundă și mai întunecată, sugerează OMS, care își propune să scoată la lumină practici „înșelătoare” ale acestor industrii. Legarea alimentelor ultraprocesate cu bolile netransmisibile devine astfel firească.

Având un zoom asupra dietelor nesănătoase, agenția ONU estimează că dintre toate decesele atribuite produselor și practicilor comerciale din Regiunea Europeană a OMS, 1,06% sunt legate de dietele bogate în carne procesată, 2,27% de sodiu, 0,14% de băuturi îndulcite cu zahăr, și 0,05% la acizii grași trans.

Ce sunt alimentele ultraprocesate?

Nu există o definiție fixă ​​a alimentelor ultraprocesate. Cu toate acestea, o definiție comună vine de la Nova, care împarte nivelul de procesare în patru grupuri: din alimente crude și minim procesate; la ingrediente culinare procesate; mancare procesata; și alimente ultraprocesate.

Organizația Mondială a Sănătății a susținut anterior utilizarea acestei definiții pentru alimentele ultraprocesate, dar alții pledează împotriva utilizării acesteia pentru a evalua conținutul nutrițional sau valoarea unui produs alimentar.

OMS nu este prima care evidențiază legăturile dintre dietele sărace – inclusiv consumul de UPF – și BNT. Rezultatele celui mai mare studiu privind UPF până în prezent au apărut la începutul acestui an, constatând că consumul de UPF este legat de un risc mai mare de rezultate adverse asupra sănătății, în special cardiometabolice, tulburări mentale comune și rezultate ale mortalității.

Dar scopul raportului OMS nu este doar de a sublinia legăturile industriei cu BNT. Agenția ONU dorește, de asemenea, să crească gradul de conștientizare a factorilor de decizie cu privire la „influența dăunătoare a industriei comerciale” și „să ia măsuri pentru a elibera mediul politic de această influență”.

Ce practici „înșelătoare” sunt în joc?

Actorii comerciali, inclusiv cei din industria alimentară și a băuturilor, exploatează conceptul de inechități pentru a se apăra împotriva politicilor de sănătate publică, cum ar fi creșterea taxelor pe produsele dăunătoare sau reglementarea comercializării acestora, susține OMS.

Agenția ONU consideră, de asemenea, că marketingul – inclusiv stabilirea prețurilor – este folosit pentru a stimula consumul neadecvat de astfel de produse în subgrupurile vulnerabile ale populației care sunt „țintite în mod specific”.

„Acest lucru include, de exemplu, remodelarea mediilor, astfel încât, în unele zone, în special în zonele defavorizate, să fie dificil să accesați alimente sănătoase”, notează autorii raportului.

De asemenea, jucătorii din domeniul alimentației și al băuturilor „nega responsabilitatea” și „transmit vina asupra indivizilor”. Raportul îl citează pe directorul executiv al PepsiCo, care a spus: „Dacă toți consumatorii ar fi exercitat, ar face ceea ce trebuie să facă, problema obezității nu ar exista”.

O astfel de afirmație nu recunoaște amploarea problemei, sugerează OMS, cu 53% din populația lumii trăind cu supraponderalitate sau obezitate.

„Definirea indivizilor drept problemă înseamnă că cei mai puțin responsabili pentru alegerile care le sunt disponibile, inclusiv mediile nesănătoase în care trăiesc sau lucrează, sunt în mod paradoxal învinuiți ca fiind cauza BNT și împovărați cu cea mai mare responsabilitate pentru abordarea lor.”

Cum dorește OMS să răspundă guvernele europene?

OMS dorește ca guvernele europene să protejeze publicul de produse dăunătoare și de marketing și să protejeze politica de sănătate de interferența industriei, cu politica.

„Tacticile din industrie includ exploatarea persoanelor vulnerabile prin strategii de marketing direcționate, inducerea în eroare a consumatorilor și formularea de afirmații false cu privire la beneficiile produselor sau acreditările lor de mediu”, spune Dr. Hans Henri P. Kluge, Director Regional OMS pentru Europa.

„Aceste tactici amenință câștigurile în domeniul sănătății publice din secolul trecut și împiedică țările să-și atingă obiectivele de sănătate.”

Trebuie aplicate reglementări mai stricte, susține OMS. Domeniile care necesită atenție legislativă includ:

Comercializarea produselor dăunătoare sănătății

Practici monopoliste

Transparență, lobby, finanțare și conflicte de interese

Impozitarea corporațiilor multinaționale

Securitatea locului de muncă și condițiile de muncă

Exploatarea populațiilor vulnerabile în timpul crizelor

Finanțare și sprijin pentru organizațiile societății civile pentru a-și asigura independenții.

Aceste probleme nu vor fi rezolvate peste noapte, sugerează dr. Gauden Galea, consilier strategic al directorului regional pentru Institutul pentru Boli transmisibile și inovare la Biroul Regional al OMS pentru Europa.

„Acesta este un efort pe termen lung care necesită voință politică, în primul rând. Vedem în mod clar cum comportamentul industriei mari afectează negativ sănătatea publică și creează boli și suferințe inutile...

„Va necesita toate eforturile noastre – state membre, societate civilă, mediul academic și organizații internaționale – pentru a proteja politicile publice și pentru a proteja generațiile viitoare de bolile cronice care pot fi prevenite.”

Industria pledează împotriva demonizării UPF

Producătorii de alimente și băuturi sunt în dezacord cu poziția OMS, descriind concluziile raportului drept „înșelătoare”.

„Conectarea consumului de alimente procesate cu industria tutunului și a combustibililor fosili este iresponsabil și scandalos de înșelător”, spune Rebecca Fernández, director științific la FoodDrinkEurope (FDE), o asociație comercială care reprezintă producătorii de alimente și băuturi din Europa.

„Toți avem nevoie de mâncare – și toți avem nevoie de alimente procesate.”

Preocuparea majoră a FDE este că raportul OMS nu recunoaște că nu există o definiție agreată a alimentelor ultraprocesate. De asemenea, nu există un consens cu privire la impactul UPF asupra sănătății.

Acest lucru este sugerat de un studiu din 2023 care leagă alimentele ultraprocesate - dar nu pâinea sau cerealele pentru micul dejun - de multimorbiditate. Criticii Nova susțin că clasificarea sa este prea largă și că nu toate alimentele ultraprocesate (de exemplu pâinea ambalată și cerealele pentru micul dejun) sunt nesănătoase.

Sănătatea unui produs ar trebui să se bazeze pe componentele sale nutriționale, mai degrabă decât pe gradul său de procesare, subliniază Fernández de la FDE.

„Știința bine stabilită a nutriției alimentare în întreaga lume ne spune că cel mai bun mod de a aborda obezitatea și bolile netransmisibile este să vă concentrați pe conținutul nutrițional al unui aliment și cât de des îl consumați, în combinație cu tipul de stil de viață pe care îl duceți.” (Foto: Freepik)