(Autor: Alexandru Peligrad)  În 2011, piața de alimente organice din România era evaluată la circa 80 de milioane de dolari, după cum o arată un studiu al USDA Foreign Agricultural Service, iar perspectivele arătau o tendință ascendentă în următorii ani. “Pentru următorii 5 ani, piaţa BIO din România are cel mai mare potențial de creștere din industria organica europeană,” potrivit consultantului pentru Monitorul Organic European, Amarjit Sahota. La nivel european sectorul de producție al laptelui și produselor lactate bio este considerat cel mai de succes domeniu al industriei bio de origine animală.   Mai mult import, decât producție   Produsele românești bio, și anume mierea, vinul, produsele de panificație și laptele au contabilizat 26 milioane de dolari, adică o treime din totalul pieței românești de produse bio, restul fiind acoperit de produsele importate (peste 65% din totalul pieței românești, procent ce ar putea crește în viitor, având în vedere inabilitatea producătorilor locali de a satisface cererea internă), vândute în special de marile lanțuri de magazine.   Importurile au crescut moderat în 2011, ajungând la 51 de milioane de dolari, de la aproximativ 45 de milioane de dolari în 2010. În ceea ce privește exporturile, evaluate la circa 257 milioane EUR în 2011, România vinde în special ca materii prime, în afara granițelor, mai mult de 80% din produsele bio obținute. Lactatele bio dețin o pondere de circa 1-2% în totalul produselor bio românești exportate.       Consumul intern de produse bio, care contabilizează sub 1% din totalul pieței (față de circa 4% la nivel european) constă în principal din fructe și legume proaspete și prelucrate (30%), băuturi și lapte (24% - circa 6,5 milioane USD), produse alimentare de bază (zahăr, făină, etc – 20%) și biscuiți și cereale (10%).   Conform specialiștilor din piață, în perioada următoare, produsele bio comercializate în România vor fi vândute în proporție de 60% în magazine organice, 30% în supermarketuri și 10% în alte magazine.   Miza pe export   Principalul factor de creștere pentru producția ecologică rămâne cererea externă, deși și consumul intern este pe un trend ascendent. Potrivit unor estimări recente publicate de Ministerul Agriculturii, în 2012 suprafața de teren arabil certificată ecologic a crescut cu 45% comparativ cu anul precedent, ajungând la 3,38% din totalul terenului arabil folosit în România. În ciuda faptului că doar un procent redus de teren arabil este utilizată în sistem organic, România s-a clasat pe locul 16 la nivel mondial din punctul de vedere al suprafeței totale de teren certificate în sistemul agriculturii ecologice și pe locul 20 în ierarhia exportatorilor de materii prime ecologice din lume.       Conform datelor MADR, în 2012, suprafaţa de culturi pe teren arabil în agricultura ecologică din România era 174.643,95 ha (față de 45605 ha în 2006), iar suprafaţa de culturi permanente - păşuni şi fâneţe - în agricultura ecologică era de 105.835,57 ha (față de 51.200 în 2006) date ce constituie un punct de plecare solid pentru realizarea unei producții ecologice importante de lapte și produse lactate.    ”Dacă Franța este, în prezent, cel mai important producător agricol din rândul celor 27 de state membre, România, prin potențialul agricol pe care îl are, ar putea să o concureze. Experții europeni spun despre țara noastră că are marea șansă de a deveni cel mai mare producător eco-agricol din Europa și asta pentru că în agricultura românească nu s-au folosit în ultimii ani atât de multe produse chimice, iar solurile sunt curate. Numai bune pentru a primi certificările europene și pentru a începe producția ecologică (în jur de 15-25% dintre terenurile României, netratate chimic, ar putea fi folosite pentru obținerea unor produse bio). Cu alte cuvinte, motivul pentru care eco-agricultura ar fi relativ ușor de aplicat în România este chiar sărăcia fermierilor, care nu au avut suficiente resurse să cumpere pesticide sau îngrășăminte chimice,” se arăta într-un studiu al Infomina, companie românească ce activează în domeniul serviciilor de afaceri – informare și documentare de business din surse publice: profile de firmă, profile personale, documentări și monitorizări de piață.   Interes în creștere Principalul punct slab al industriei alimentare ecologice îl reprezintă în momentul de față prelucrarea, ambalarea și comercializarea produselor. Acest handicap al industriei de profil este determinat în principal de costurile mari ale instalațiilor industriale și de ambalare care să corespundă standardelor agriculturii ecologice. România duce o lipsa acută de procesatori canalizați pe acest domeniu. Cererea din ce în ce mai mare și lipsa procesatorilor în țară determină ca produsul ecologic brut să urmeze rute externe, doar o mică parte dintre alimentele de acest tip găsindu-și loc pe piața internă.   Problema cea mai mare a pieţei româneşti de produse ecologice este ca nu exista procesatori. Materia primă românească este exportată, produsele sunt fabricate în străinătate și se întorc în țară de patru ori mai scumpe. ”Cred că și brânza nemțească scumpă pe care o găsim și în magazinele bio din România provine tot din România pentru că Germania importă de la noi cele mai multe produse bio. Le pun o etichetă nouă și le trimit înapoi în România la prețuri mult mai mari”, declara Cristian Lungu, președintele onorific al AFUAL.     Un alt impediment este că majoritatea operatorilor din domeniul lactatelor și produselor lactate ecologice sunt fermieri mici, care dețin parcele de teren de la 3 la 20 de hectare sau care au  de la 3 la 5 vaci, sau de la 50 la 100 de oi, având o putere financiară redusă și posibilități limitate de a-și promova produsele.   Totuși, în ultimul an s-a constatat un interes din ce în ce mai mare al operatorilor mari din domeniul lactatelor și produselor lactate pentru sectorul produselor organice, în condițiile în care prețul acestor produse, comparativ cu cele care nu au o certificare ecologică este cu 25-50% mai mare pe piețele occidentale. Astfel, producătorul de mezeluri Cris-Tim a investit până anul trecut circa două milioane de euro în producția de lactate, segment pe care compania a lansat marca Mândruța.   Investițiile au fost derulate prin intermediul Eco-Ferm, parte a grupului Cris-Tim și au constat în construcția unei ferme noi de vaci, a unei unități de procesare a laptelui, în achiziția de utilaje și de vaci de rasă. EcoFerm, care este o fermă integrată de creștere a animalelor (peste 500 de vaci rasa Montbeliarde) și producţie de cereale și furaje (800 hectare de teren agricol) a fost fondată în 2002 și în prezent se află în proces de certificare eco, după cum preciza un recent comunicat de presă al companiei. Potrivit lui Radu Timiș, proprietarul Cris-Tim, fabrica da lactate, cu o capacitate de 5.000 de litri pe zi, are autorizație de export și ar putea lansa pe piață primele produse bio în aproximativ doi ani.   De altfel, orientarea spre exportul de produse lactate bio a fost aleasă încă de acum zece ani de un alt mare jucător de pe piața lactatelor, firma LaDorna, care în prezent este cel mai mare exportator român de lapte și produse lactate bio. Acesta a început în 2004 exporturile de produse bio, principala destinație fiind Grecia. În anul 2006, LaDorna deschide 44 de ferme ecologice, cu o investiție de 4 milioane de euro reprezentând și plata garanțiilor creditelor contractate de fermieri.   LaDorna majora în 2007 ponderea exporturilor de produse ecologice, înregistrând vânzări la export în creștere cu 200% anual. Cele mai importante destinații de export pentru produsele lactate bio LaDorna, din prezent sunt Grecia, Statele Unite, Anglia, Germania și Spania. În 2007 firma aloca suma de 1,2 milioane de euro pentru dezvoltarea a 120 de ferme ecologice în parteneriat cu fermierii locali, iar în anul 2008 investea în alte 150 de ecoferme și începea producția ecologică de cereale pe un teren de 7.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei.   Un alt mare producător din domeniu prezent în România din 1999, grupul grec Olympus a ales să profite însă de creșterea pieței interne. Compania s-a lansat, la mijlocul lui 2013 pe segmentul de iaurturi bio cu produsul Olympus Bio realizat în doua variante – cu 0% sau 3,5% grăsime. Olympus Bio  este fabricat produs la fabrica de la Hălchiu, județul Brașov, cu lapte care provine 100% de la animale hrănite și crescute în 18 ferme bio din Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş.   Iaurturile bio sunt cu 30-40% mai scumpe decât cele convenționale. “Lansarea Olympus Bio urmează tendințele înregistrate în obiceiul de consum al românilor, care pun preț din ce în ce mai mult pe calitatea produselor alimentare și pe originea materiilor prime. Consumatorii vor altceva, vor calitate. La nivel de piață a produselor bio în România, estimăm o creștere în volum a acesteia de 10% de la an la an”, declara la lansare Ilias Pliatsikas, Directorul general al Olympus Romania.   Succes enorm și linșaj mediatic În ceea ce privește exporturile de produse lactate bio românești, am putea spune că ne aflăm în fața unui domeniu de succes cu perspective mari de creștere, după cum se lăudau autoritățile la începutul acestui an, ca urmare a succesului înregistrat la cel mai mare târg internațional de gen Biofach. Producătorii însă sunt mult mai sceptici.   ”La Biofach produsele românești au avut un succes enorm. Imediat după târg însă, presa germană era plină de articole cum că produsele românești sunt contrafăcute și de calitate slabă, articole plătite chiar de fermierii bio din Germania. Ca să contrabalansăm această campanie de linșaj ne trebuie forță financiară ca să putem ieși în presa germană. Unde mai pui că majoritatea firmelor de atestare a produselor bio sunt din Germania. Aici este vorba despre interese puternice. N-are nimeni interes să apară în Germania brânză bio din România.”, explica Cristian Lungu, președintele onorific al AFUAL pentru Agrostandard.   ”Nu-i simplu să intri cu produse agricole în Franța, Germania sau Belgia pentru că au structuri de desfacere foarte bine organizate și reguli foarte stricte, iar produsele lor beneficiază de multe campanii promoționale. Trebuie să investim în campanii de marketing ca să ne putem impune produsele.”, a declarat pentru site-ul Agrostandard.ro, Tiberiu Ștef, crescător de animale, directorul Agrom Ro. În acest context, fermierii români producători de alimente bio susțin că, pentru a putea ieși cu lactate bio pe piețele externe, este nevoie, în primul rând, de o susținere puternică din partea autorităților – Ministerul Agriculturii, APIA, ANSVSA, etc. și de organizarea fermierilor români.   Astfel, ar putea fi salvată mica fermă de familie, și, implicit, produsele tradiționale ale acestor ferme ce sunt amenințate cu dispariția odată cu eliminarea cotei de lapte în UE.