Autor: Aura Alexa Ioan Eliminarea cotei de lapte în 2015 va afecta puternic producţia de lapte din România. Aceasta este opinia unanimă a experţilor. Micii fermieri vor fi aceia care vor avea cel mai mult de suferit, la fel și procesatorii care nu lucrează cu lapte din import. Marea necunoscută, în momentul de față, este dacă producătorii autohtoni vor rezista sau nu competiției din ce în ce mai dure.   Romanian dairy market drawn by globalization Abolition of milk quotas in 2015 will strongly affect milk production in Romania. It is the unanimous opinion of experts. Small farmers will be those who will be most affected, as well as dairy processors who do not use milk from import. The major unknown variable at the moment is whether or not local producers will withstand competition becoming tougher.Eliminarea cotei va genera dezechilibru   Aceiași experți au mai susținut că eliminarea cotei de lapte va duce, implicit, la un dezechilibru al producției autohtone.Conform statisticilor, circa 25% din statele membre UE vor avea o creştere semnificativă a producţiei, în special ţările din nordul Europei, în timp ce jumătate din statele membre vor avea scăderi mari ale producţiei. România, Bulgaria şi Ţările Baltice vor resimţi cel mai puternic scăderea producţiei de lapte, care va duce până la abandonul total al industriei în anumite regiuni din cauza costurilor foarte mari de producţie, au susţinut mai mulţi reprezentanţi ai Comitetului Regiunilor din Uniunea Europeană în cadrul conferinţei.   Pe de altă parte, nici ţările care vor avea creşeteri ale producţiei nu vor fi foarte fericite. Acestea vor întâmpina limite de mediu, financiare şi în ceea ce privește bunăstarea animalelor.  De asemenea, tendinţa de creştere a volatilităţii pieţei va continua, fapt  ce afectează foarte puternic producătorii de lapte care au nevoie de o predictibilitate a pieţei şi a preţului pentru o bună organizare a afacerii. O altă tendinţă care va continua să se manifeste pe piaţa europeană a laptelui este concentrarea sectorului din ce în ce mai mult în mari ferme industriale. Şansa micilor producători va fi să se axeze pe comerţul local, promovând mărci locale care să fie recunoscute de consumatori.   Vasile Dreve: ”După 2015, nu știu cum va evolua piața autohtonă” Vasile Dreve, consilier pentru afaceri europene MADR, specializat în domeniul strategiilor din industria laptelui a recunoscut pentru Fabrica de Lapte: ”Din păcate, sectorul de lapte din România, este unul dintre cele mai expuse din UE, întrucât costul de producție își spune cuvântul, iar noi producem laptele la cel mai ridicat preț. Cei mai afectați de regulamentul CE nr. 853, care face referire la calitatea laptelui, sunt, din păcate, micii fermieri, care au până-n trei capete și fabricile mici, cele care procesează câteva mii de tone pe zi. Acestea au ajuns să se închidă pe capete. Marea majoritate a  fabricilor din România achiziționează, în momentul de față, lapte neprocesat din Ungaria și Polonia. Nu cred că se va pune problema pe viitor a achiziției de lapte din Germania, cel puțin nu lapte neprocesat, pentru că vorbim despre un produs perisabil, iar costurile cu transportul sunt destul de mari.” Întrebat cum vede evoluția industriei autohtone a laptelui în România anului 2015, când se liberalizează piața europeană a laptelui, prin dispariția cotei unice, domnul Vasile Dreve ne-a declarat: ”Până în 2015, până când mai funcționează sistemul cotelor de lapte, nu vom fi afectați puternic. După 2015, nu știu cum va evolua piața autohtonă, pentru că aceasta depinde de mai multe componente. În primul rând, va depinde de prețul de achiziție al laptelui. Însă, nu cred că se va ajunge, în viitorul apropiat, la un dezechilibru foarte mare în ceea ce privește procentul laptelui de import și cel autohton”.APRIL confirmă declinul Dorin Cojocaru, președintele APRIL, confirmă faptul că ”fabricile mici au ajuns să se închidă pe capete. Din 423 de fabrici de lapte, cu ștampilă ovală sau rotundă (adică autorizate sanitar veterinar), câte erau înregistrate anul trecut, au mai rămas 118 (cu ștampilă rotundă) și 51 de fabrici cu autorizație pentru lapte neconform au primit ștampilă rotundă, de la 1 ianuarie 2014!”O altă anomalie este faptul că, dacă în baza Ordinului 111/2008, existau 1780 de mici producători de lactate, începând de la Ciobanul Ghiță și până la țăranul care-și vinde laptele la tarabă, acum există 7000 de mici procesatori, care, culmea!, sunt înregistrați, dar nu și autorizați. Dorin Cojocaru ne-a declarat foarte tranșant: ”Piața este bazată pe cerere și ofertă,  calitate și preț! Dacă, din 2015, costurile de colectare sunt prea mari, se va profita  de oferta de lapte din UE, în special “lapte spot” cu precomandă de 7 zile înainte! Acum (15 februarie, n.n.), în UE, laptele este în jur de 0,37 euro +transport (lapte calitate UE) 25 to/transport. În România, laptele (care nu are de multe ori aceeași calitate ca-n UE) este între 0,40- 0,43 + TVA+transport!”. Or, în aceste condiții, este de la sine înțeles că micii fermieri vor rămâne cu laptele nepreluat, iar aceast lucru va afecta și desfacerea produselor finale. ”Laptele nu e ca porcul” Pe de altă parte, patronul firmei timișene ”Simultan”, domnul Florin Herbai, are un punct de vedere optimist: ”Eu sper ca, în timp, să se ieftinească materia primă și la noi. Pentru că la noi totul se întamplă cu întârziere, față de ce se întâmplă în UE. Pe mine, ca procesator, nu mă afectează foarte mult faptul că prețul la lapte, în România, este mai mare, pentru că eu îl aduc din Ungaria. Dar, eu estimez ca o consecință a faptului că nu va mai exista cota de lapte, că se va produce mai mult lapte decât este necesar. Ceea ce înseamnă că laptele se va ieftini, automat. Însă, cred că probleme vor avea într-adevăr, cei care lucrează cu lapte atohton, cum se întâmplă în Constanța, Galați, Covasna. Din păcate, problema fermierilor este aceea că laptele nu este ca porcul sau vita: îl tai, îl congelezi și-l ții două luni, până când îl vinzi. Laptele nu-ți permite acest lux, pentru că e perisabil!”Cu toate astea, piața e în creștere! În România, au existat puncte de vedere potrivit cărora peste 800.000 de mici fermieri riscă să dispară imediat după eliminarea cotelor de lapte, din 2015. Dar comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a declarat pentru RRA, că măsura este cunoscută de mai bine de cinci ani şi că, din datele care există la ora actuală, piaţa internaţională a lactatelor este în creştere.   În privinţa României, Dacian Cioloş a apreciat că nu eliminarea cotelor reprezintă principala problemă: „România nu utilizează aproape nici jumătate din cota de lapte care i-a fost alocată. Deci, în România, nu eliminarea cotelor de lapte e problema directă. Poate să fie o problemă indirectă, în sensul că, eliminând cotele de lapte, poate să existe o producţie care să vină din afara României şi să concureze producţia din România. Şi acum se poate face lucrul acesta, doar că state membre, să zicem, care ar putea produce mai mult acum sunt limitate prin cotă să producă mai mult şi să trimită lapte la export, nu doar în România, ci şi în alte state membre.”   El a adăugat că există deja o decizie la nivel european luată de doi ani de zile care le permite producătorilor de lapte să se organizeze şi să negocieze colectiv preţurile şi cantităţile pe care le livrează fabricilor de lapte pe o anumită perioadă de timp, ceea ce ar putea să le asigure o anumită stabilitate şi vizibilitate.     „Deci există un pachet de măsuri care trebuie să fie explicat şi să le fie foarte clar producătorilor de lapte din România, sectorului în general, de ce anume pot beneficia din instrumentele Politicii Agricole Comune care sunt deja pe masă”, a conchis Dacian Cioloş.   Laptele, o afacere de 1,1 miliarde de euro   Piaţa românească a lactatelor prelucrate, o afacere estimată  la circa 1,1 miliarde euro, este acoperită de următoarele companii multinaţionale: Friesland (subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda, în parteneriat cu Napolact); Danone-Producţie şi Distribuţie Produse Alimentare; La Dorna (care înclude Dorna SA şi Dorna Lactate şi care în anul 2008 şi-a schimbat proprietarul intrând in portofoliul Lactalis, cel mai mare producător din Europa pe segmentul lactatelor şi al doilea la nivel mondial); Hochland România SA; SC Covalact SA, care are ca acţionar  majoritar fondul de investiţii private Sigma Bleyzer South East Europe. Singura firmă cu capital integral românesc , aflată în topul liderilor de piață, este Albalact. Propunere BEL: Monitorizarea pieţei laptelui la nivel european   Puși în fața dificultăților, reprezentanţii Boardului European al Laptelui (Federaţia producătorilor de lapte din Europa - BEL)  au avertizat că, în cazul unei crize a pieţei laptelui asemănătoare cu cea din 2009, care a dus la reducerea cu o terime a numărului de fermieri producători de lapte la nivel european, am putea asista la consecinţe dramatice asupra pieţei laptelui european, existând riscul ca în Europa să dispară aproape de tot producţia extensivă a laptelui. BEL a propus, astfel, pentru reducerea efectelor eliminării cotei de lapte, înfiinţarea unei agenţii de monitorizare la nivel european, formată din reprezentanţii producătorilor şi procesatorilor din industria laptelui, a consumatorilor şi a autorităţilor statului. Această agenţie ar  urma să facă o analiză a pieţei laptelui o dată la 4 luni. În funcţie de rezultatele analizei, agenţia va putea recomanda creşteri sau reduceri ale producţiei de lapte la nivel european.   Recomandările agenţiei ar urma să fie puse în practică de reprezentanţii producătorilor sau de autorităţile statului. Pentru înfiinţarea acestei agenţii va fi, însă, nevoie de păstrarea cotei de lapte a fermei şi de utilizarea mecanismului de reducere voluntară a producţiei fără compensaţii.    Organzaţia MOMAgri (Mişcarea pentru o Organzaţie Mondială a Agriculturii) a propus introducerea unui preţ maximal al laptelui la nivel european care, dacă se atinge, să fie coborât prin introducerea pe piaţă a rezervei europene de lapte. Tot MOMAgri a venit şi cu ideea introducerii unei taxe de solidaritate pentru situaţiile de criză. Dacă toate aceste măsuri vor avea rezultatele scontate, va rămâne de văzut.