Piața românească a lactatelor este copleșită de importuri, după cum arată ultimele analize ale Institutului Național de Statistică. Mai precis, România a importat în primele zece luni ale anului trecut lapte şi produse lactate precum smântână, unt sau brânză în valoare de 221 de milioane de euro, dar a exportat de două ori mai puţin.

Cel mai mare procent în totalul importurilor la zece luni îl au laptele şi smântâna din lapte, neconcentrate şi fără adaos de zahăr, urmate de brânză şi caş. INS a luat în considerare mai multe categorii printre care lapte şi smântână din lapte, lapte acru, chefir (concentrate sau neconcentrate, cu sau fără adaos de îndulcitori), zer, pastă din lapte pentru tartine, unt, bânză şi caş. Importul de lapte şi produse lactate a crescut în volum cu aproape 70% în perioada 2008-2013, iar în valoare cu 53%, în timp ce exporturile sunt de aproape patru ori mai mari faţă de 2008, la un nivel apropiat de 100 de milioane de euro anul trecut. „Importăm mărci proprii, iar dintre produsele mai bune, aducem brânzeturi. Importăm şi tot felul de specialităţi vegetale“, a declarat pentru Ziarul financiar, Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), care adună 39 din cei mai importanţi jucători de pe piaţa lactatelor precum Danone, Albalact sau FrieslandCampina. Importurile cele mai mari vin din Ungaria, de unde România a adus anul trecut 79.000 de tone de produse lactate. Un jucător important de pe piaţa de lactate din Ungaria prezent pe piaţa din România este Sole Mizo, parte din grupul Bonafarm, care nu are producţie în România, ci importă produsele. Sole Mizo deţine două centre logistice în Timişoara şi Bucureşti de unde produsele sunt distribuite la nivel naţional. În ultimii cinci ani, piaţa lactatelor a scăzut cu mai mult de 6% pe an, lucru care a condus la închiderea mai multor fabrici de profil de pe plan local. În această industrie, peste 100 de fabrici de lactate şi-au închis porţile în criză, iar mai mult de 4.000 de oameni au rămas fără locuri de muncă. Astfel, scăderea puterii de cumpărare a românilor şi amplele procese de „eficientizare“ a companiilor au tăiat din suflul pieţei lactatelor, una dintre puţinele în care brandurile locale mai stau în picioare în faţa invaziei de mărci străine. Piaţa lactatelor este estimată la circa 1,3 miliarde de euro, conform datelor FrieslandCampina. Din această valoare circa 40% reprezintă piaţa nefiscalizată, una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă procesatorii de lapte. Cornel Cărămizaru, directorul de vânzări al FrieslandCampina România, a declarat pentru sursa citată că piaţa a avansat cu 1% în primele şase luni din 2014 faţă de perioada similară a anului precedent. În plus, investiţiile importante în fabrici întârzie să apară, ultima mare fabrică de lactate deschisă de la zero a fost în 2011, cea a Olympus de la Braşov. Nici turcii de la Sutas, care au cumpărat fabrica Tnuva de lângă Bucureşti, nu se grăbesc să înceapă producţia pe plan local.