Guvernul pregătește introducerea unui mecanism automat de limitare a adaosului comercial la produsele alimentare, activat în funcție de evoluția inflației din sectorul agroalimentar. Inițiativa vine în contextul în care actuala schemă de plafonare a adaosurilor comerciale, aplicată pentru anumite produse de bază începând cu 2023, urmează să expire la 31 martie 2026.

Propunerea, anunțată public de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prevede introducerea în legislație a unui prag de inflație – estimat în jurul valorii de 5% – peste care plafonarea adaosului comercial ar fi declanșată automat pentru produsele alimentare. Mecanismul ar funcționa simetric: dacă inflația alimentară scade sub nivelul stabilit, măsura ar fi suspendată fără a necesita o nouă intervenție administrativă punctuală.

Datele oficiale arată că dinamica prețurilor alimentare a fost una dintre principalele surse de presiune asupra inflației generale în ultimii doi ani. Conform Institutului Național de Statistică (INS), în 2024 și 2025 prețurile la alimente au înregistrat creșteri peste media indicelui general al prețurilor de consum. La nivel european, datele Eurostat indică pentru România rate anuale ridicate de creștere a prețurilor la alimente comparativ cu media Uniunii Europene. Această evoluție a afectat direct puterea de cumpărare a gospodăriilor, în condițiile în care cheltuielile cu alimentele au o pondere semnificativă în coșul de consum.

Actuala schemă de plafonare a adaosului comercial a vizat limitarea marjelor aplicate de procesatori, distribuitori și retaileri pentru o listă de produse considerate esențiale. Potrivit evaluărilor comunicate anterior de autorități, măsura a avut un efect de temperare a creșterii prețurilor la anumite categorii, însă aplicarea sa pe termen extins a generat dezbateri privind impactul asupra concurenței și funcționării lanțului de aprovizionare.

Noua formulă propusă urmărește transformarea intervenției punctuale într-un instrument predictibil, legat direct de un indicator statistic oficial – rata inflației la produse alimentare publicată de INS. Din perspectivă macroeconomică, Banca Națională a României a semnalat în rapoartele sale recente că inflația alimentară rămâne volatilă, fiind influențată de factori precum evoluția prețurilor la energie, costurile cu inputurile agricole și dinamica piețelor internaționale.

Proiectul urmează să fie înaintat pentru dezbatere în Guvern și Parlament, iar detaliile privind categoriile de produse vizate, nivelul exact al pragului de activare și durata aplicării vor fi stabilite în forma finală a actului normativ. Într-un context în care alimentele reprezintă o componentă esențială a consumului populației, introducerea unui mecanism automat de plafonare va avea implicații directe atât pentru consumatori, cât și pentru procesatori și retaileri.

(Foto: Freepik)