O analiza a evolutiei preturilor la produsele lactate nu poate fi credibila daca nu porneste de la pretul de achizitie a laptelui-materie prima. Mai mult, in conditiile in care aproape jumatate din laptele care se proceseaza in Romania provine din import, trebuie analizata si piata internationala a laptelui.

Desigur, in final, conteaza pretul de la raft. Din el decurg, mai apoi, castigurile fermierilor, ale procesatorilor si ale comerciantilor. Tot pretul de raft este acela care, in functie de modul in care fluctueaza, contribuie la cresterea sau diminuarea inflatiei care, prin rata acesteia, inchide cercul, avand mai apoi impact asupra productiei in stadiul ei primar. Deocamdata, sa amintim ca, pe site-ul Institutului National de Statistica, se afirma ca pretul produselor alimentare era, in septembrie 2011, cu doar 8,61% mai mare decat in septembrie 2008, adica momentul de dinaintea declansarii recesiunii. Chiar asa sa fie? O privire asupra pietei comunitare a lapteluiPotrivit unui Raport al Comisiei Europene, dupa o scadere importanta a preturilor si a veniturilor producatorilor in 2008-2009, inregistrata dupa explozia preturilor din 2007, situatia pietei laptelui si a produselor lactate s-a redresat in a doua jumatate a anului 2009 si a continuat sa se amelioreze in prima jumatate a anului 2010. Livrarile de lapte de vaca s-au mentinut la un nivel relativ constant in UE 27, pe parcursul ultimilor 3 ani, inregistrand variatii procentuale mici de la un an la altul (+ 1% in 2008, - 0,6%, in 2009, + 0,03% in primele 7 luni ale anului 2010, pentru 2011 nefiind, inca, date sistematizate). Dupa nivelul maxim exceptional inregistrat in 2007, pretul laptelui la producator a cunoscut aceeasi tendinta descendenta ca aceea a preturilor produselor lactate. Inregistrand o usoara redresare, in iulie-septembrie 2008, preturile au atins un nivel redus in mai 2009. Pretul laptelui a fost in crestere in perioada mai 2009-noiembrie 2009 si s-a mentinut aproximativ la acelasi nivel in primul trimestru al anului 2010, fara sa inregistreze fluctuatiile sezoniere care prezinta de obicei o tendinta descrescatoare in timpul iernii si al primaverii. Incepand cu primavara anului 2010, pretul laptelui a fost in crestere, atingand in august o medie ponderata pentru UE 27, de aproximativ 31,5 centi/l. Stocurile de interventie de unt si lapte praf degresat (skimmed milk powder, SMP) erau goale in 2008, in timp ce stocurile privat-industriale, atat de lapte praf degresat, cat si de unt, au crescut in perioada 2007-2008, fapt care arata ca, desi pietele erau in plina dezvoltare, o cantitate tot mai mare de produse UE, in vrac, nu reusea sa intre pe piata In 2009, stocurile de interventie au crescut foarte repede ca urmare a scaderii cererii. Dubla reorientare a pieteiPotrivit aceluiasi Raport, deteriorarea pietei din 2009 a determinat sectorul lactatelor sa isi schimbe orientarea de la produsele lactate cu valoare adaugata mare (precum branza, produsele proaspete, iaurtul etc.) catre produsele de interventie (lapte praf degresat si unt). In 2009, au fost achizitionate la interventie, in total, 76.367 de tone de unt si 256.982 de tone de lapte praf degresat. Plasa de siguranta si-a dovedit eficacitatea in privinta reechilibrarii pietei, prin retragerea unor produse reprezentand 1-2% din productia totala de lapte. In 2010, nu s-au efectuat achizitii la interventie, atat datorita unei redresari importante a preturilor untului, inregistrata de la sfarsitul lui 2009, in 2010, si pana in prezent, cat si ca urmare a evolutiei favorabile a pietei produselor lactate, in general. Redresarea preturilor produselor lactate de baza a fost determinata, in mare masura, de reducerea aprovizionarilor din emisfera sudica si de redresarea peste asteptari a cererii mondiale pentru produse lactate. Conditiile mai bune de piata au determinat sectorul lactatelor sa se reorienteze catre produsele lactate cu valoare adaugata mare. Evolutia preturilor medii in UE, pentru principalele produse lactate, s-a caracterizat prin instabilitate din 2008 si pana in prezent. Daca la inceputul anului 2008, preturile erau inca la niveluri foarte ridicate, in prima jumatate a anului 2009, acestea au coborat pana la niveluri foarte scazute, iar in a doua jumatate a anului 2009 si in primele trei trimestre din 2010 au inregistrat o crestere constanta. Exporturile UE de produse lactate au inregistrat o scadere puternica in 2008, in special in cazul untului si al uleiului de unt, singura exceptie majora fiind laptele praf integral. Aceasta tendinta a incetat in 2009, odata cu introducerea restituirilor la export pentru acoperirea unei parti a diferentei din ce in ce mai mari dintre preturile pietei mondiale si preturile din UE. In primele luni ale anului 2010, exporturile UE s-au redresat fara sa se efectueze nicio restituire la export, ca urmare a cresterii cererii mondiale. In principiu… …pretul de consum al laptelui este decuplat de pretul de productie, dupa cum s-a demonstrat intr-un studiu al Comisiei, conform caruia, intre inceputul anului 2000 si jumatatea anului 2007, preturile nominale de consum pentru produsele lactate au crescut cu 17%, in timp ce pretul nominal platit producatorului a scazut cu 6%. Datele Eurostat confirma ca, pe ansamblu, preturile de consum evolueaza diferit fata de preturile de productie, lucru confirmat si de datele Institutului National de Statistica, dupa cum vom vedea mai jos. Intre 1996 si 2000, indicele preturilor de consum care includea laptele si branzeturile a ramas practic neschimbat, in timp ce indicele pretului la lapte, platit producatorilor, a scazut, pentru ca ulterior sa creasca din nou. Intre 2000 si 2007, preturile de consum au crescut aproape linear cu aproximativ 15%. Pentru aceeasi perioada, indicele pretului la lapte, platit producatorilor, a scazut timp de cinci ani consecutiv, dupa care a cunoscut o crestere. In sectorul laptelui, in timp ce preturile platite producatorilor de catre fabricile de prelucrare a laptelui urmeaza indeaproape evolutiile de pe piata internationala, preturile platite de consumatori sunt influentate nu numai de costul materiei prime, dar si de alti parametri, precum costul energiei, cel determinat de salarii sau, asa cum se manifesta accentuat in Romania, de procentul adaugat de comerciant. De fapt, laptele, ca materie prima, are o influenta redusa asupra pretului de consum al produselor lactate, in functie de produse. Aceasta, din cauza unei caracteristici a sectorului european al laptelui definita prin concentrarea semnificativa a intreprinderilor de prelucrare si de distributie, ceea ce le confera o pozitie predominanta in fixarea preturilor, dar si a marilor lanturi de retail, care dicteaza de pe pozitii autoritare. Balada TVA-ului Daca ar fi sa luam de bun ce spune ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, ca pretul mediu platit la achizitia laptelui-materie prima este de 1,31 lei, tot nu ne-am situa la nivelul mediei europene care este de 30 de eurocenti pe litru. De aici, insa, trebuie sa plecam, in momentul in care vedem pretul final al lactatelor. Cum Romania isi are mioriticul specific, si cum la noi se furnizeaza doua tipuri de lapte, conform si neconform, si aici vorbim de doua preturi: cel anuntat oficial, de 1,31 de lei si cel de 50 de bani, pretul mediu cu care se achizitioneaza laptele neconform. La randul sau, evident, laptele neconform genereaza profituri spectaculoase in aval, pe linia procesatorilor si comerciantilor care sustin piata neagra. Iar, daca ne referim la indici, vom folosi datele oficiale inregistrate la Institutul National de Statistica. In primul rand, sa spunem ca indicele pretului de productie (definitoriu pentru procesatori), pentru industria lactatelor a fost, in iulie 2011 de 167,87%, fata de 147,07%, cat s-a inregistrat, in aceeasi perioada a anului 2010, asadar, cu 20% mai mare Pentru producatorii de inghetata, indicii de productie au fost de 150,81, fata de 145,18 %, inregistrandu-se si aici o crestere a costurilor. Cu toate acestea, si in ciuda majorarii naucitoare a TVA-ului, pentru principalele categorii de produse lactate s-au inregistrat urmatorii indici ai pretului de consum (iulie 2011, fata de iulie 2010): Lapte si produse lactate (total): 99,76 % (105,77 %) Lapte (total): 99, 96% (105,17 %) Lapte de vaca: 99, 68% (108,86 %) Branzeturi (total): 99,31% (106,61% ) Telemea de vaca: 99,21% (106,61%) Telemea de oaie: 99,45% (106,58%) Unt: 100,8% (103,75%) Daca raportam indicii costurilor de productie, care ne arata o crestere uriasa, la preturile de consum, singura concluzie ar fi aceea ca procesatorii merg in pierdere. Asa sa fie? In dialoguri separate, atunci cand am luat legatura cu producatorii, aproape toti cei intrebati au afirmat ca au avut constant cresteri, atat ca volum de vanzari, cat si din punct de vedere al cifrei de afaceri. De unde? Raspunsul il banuim dar, deocamdata, evitam pana si sa il sugeram Sa mai adaugam doua cifre provenite tot de la INS, care sustine ca pretul minim al laptelui de consum vandut in piete s-a inregistrat in iulie 2011, in Botosani (1,88 lei pe litru), iar cel maxim, culmea, in Sibiu, de 3,43 de lei. Probabil ca statisticienii Institutului nu au vazut taranii care, mai peste tot, au vandut litrul de lapte cu 4 sau 5 lei Cat despre branzeturile comercializate in piete, cel mai mic pret pe kilogram a fost. in aceasta vara. in Bistrita, 12 lei, iar cel mai mare, de 22 de lei, in Targoviste. Nimeni de la Statistica n-a trecut, insa, prin Piata Dorobanti, Domenii, Amzei sau Matache Viitorul e, desigur, luminos, dar nu la noi Perspectivele pietei pe termen mediu in UE nu tin cont de o volatilitate a preturilor mai mare decat cea prevazuta. Astfel, in Raportul CE citat anterior, se prevede ca productia de lapte a intrat pe o curba ascendenta incepand cu anul 2011, sub influenta unei evolutii destul de optimiste a cererii care se bazeaza pe ameliorarea perspectivelor macroeconomice. In 2020, productia de lapte din UE 27 va depasi cu aproximativ 3% nivelul inregistrat in 2009. Se asteapta ca livrarile de lapte sa creasca intr-un ritm usor mai rapid. In contextul eliminarii cotelor, se prevede ca productia de lapte a UE 27 va reactiona foarte slab la incetarea sistemului de cote din punctul de vedere al livrarilor. Perspectivele par favorabile pentru produsele lactate de baza cu valoare adaugata mare, acestea fiind stimulate de cererea tot mai mare de branza si produse lactate proaspete. Se prevede ca productia de produse lactate proaspete (inclusiv laptele de consum, smantana, iaurtul etc.) va creste cu aproximativ 8% (din 2009 pana in 2020), iar productia de branza, cu aproximativ 10%. Perspectivele pentru exporturile de branza pot fi considerate favorabile. In ciuda ipotezei consolidarii treptate a monedei euro, UE isi va mentine o cota de piata stabila de peste 30% din exporturile mondiale de branza. In ceea ce priveste laptele praf integral, se prevede ca productia va scadea cu putin sub nivelul din 2009 si ca exporturile UE pe termen mediu vor ramane stabile, stimulate de stabilitatea cererii mondiale. Totusi, cota de piata din exporturile mondiale ale UE va scadea treptat, la 21%, pana in 2020 (de la 24% in 2009). Perspectivele arata ca se mentine stabilitatea pietei untului, aceasta fiind insa conditionata de o cerere interna constanta. Cresterea productiei prevazuta pentru 2015 (anul eliminarii cotelor), va duce la o crestere a exporturilor. Perspectivele pentru laptele praf degresat sunt mai putin favorabile, data fiind ipoteza consolidarii euro si oferta importanta a celorlalti exportatori. Asta, la nivel european Pentru ca, daca ne gandim ca Romania nu a reusit sa acopere cota de lapte care i-a fost repartizata decat in proportie de 57 % (), in conditiile in care numarul de vaci de lapte s-a diminuat catastrofal (vezi analiza din prima editie a FDL), previziunile privitoare la evolutia preturilor la produsele lactate din Romania ar fi doar simple speculatii, mai ales ca situatia economica mondiala, europeana si, desigur, nationala, se deterioreaza de la o zi la alta. Iar, din aceasta perspectiva, pana si previziunile oficialilor Uniunii Europene, prezentate mai sus, par SF