(Comunicat) Discuțiile și ipotezele lansate în media ulterior poziției forului european față de Legea 150/2016 pentru modificarea şi completarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, sunt de natură a ne îngrijora, mai ales având în vedere că există sincope mari de comunicare atât la nivel intern, cât și în raport cu forul european în tratarea acestui subiect.   Chiar dacă este un pas foarte mic, modificarea legislației mai sus îndicată este de natură să aplice în mod corespunzător, să echilibreze raportul intre producătorii români de alimente și marile magazine, grav afectate.   Cu toate acestea, într-un mod netransparent și profund incorect, au existat presiuni și s-a facut lobby pentru modificarea acestei legi, observând din ultimele declarații publice ale domnului ministru Achim Irimescu că aceste practici dau roade. Facem trimitere și la modul în care sunt tratate drepturile producătorilor în alte state ale UE.   Cum bine știm, statul francez a demarat o acțiune în justiție împotriva unei rețele comerciale pentru nerespectarea drepturilor producătorilor autohtoni, ori în România rețelele comerciale impun și obțin de la producatorii români toate taxele și serviciile interzise de Legea 321/2009 mascându-le acum în remize și risturne.   Indicăm mai jos unele dintre întrebarile pe care ni le punem referitor la modul de lucru în acest caz, cu mențiunea că aceste aspecte trebuiesc îndreptate cat mai grabnic.   -de ce au fost transmise în vederea analizării doar anumite articole (10 alin 1,3,6) și nu a fost transmis textul integral tradus? un text legal nu poate fi interpretat în litera și spiritul lui în aceste condiții.-de ce autoritățile statului nu au adus clarificari în ceea ce privește semnalizarea produselor românești la raft? în sensul că această prevedere există în legislația majorității statelor membre dar mai ales că această prevedere nu face referire la procentul de 51% obligatoriu a fi achiziționat din lanțul scurt de aprovizionare.   România ar fi trebuit să aibe reprezentanți specializati care să susțină clarificarile transmise conform art 34 TFUE și 36 TFUE, acest lucru s-a întâmplat?   Corect ar fi fost ca M.A.D.R. să pună la dispoziția C.E. și proiectul legislativ care reglementează lanțul scurt de aprovizionare astfel încât să se demonstreze că legislația care reglementează relațiile comerciale între producători și rețele nu urmărește sub nici o formă instituirea unor bariere în calea liberului acces la piață ci încearcă să reglementeze reducerea numărului de operatori în lanțul alimentar astfel încât consumatorii să aibe acces la produse proaspete și profitul să fie împărțit cât mai echitabil pe filiera de produs. MADR nu a elaborat normele de aplicare, având până acum o întarziere de 5 luni. Suntem convinși că multe din neclarități puteau fi clarificate în acest mod.   În  jurisprudența Curții Europene în alte cazuri similare a rezultat că “Statele membre pot permite unor organizații să încurajeze achiziția unor anumitor tipuri de fructe și legume între altele prin menționarea proprietăților specifice ale acestora, chiar dacă varietățile sunt specifice produselor naționale, atâta timp cât consumatorii nu sunt îndemnați să cumpere marfuri interne doar ca urmare a originii lor naționale”   Sintagma lanț scurt de aprovizionare  este prevăzută în noua Politică Agricolă Comună, iar Parlamentul European și Comisia Europeană tocmai aceste aspecte enunțate anterior le-au urmărit și avizat, chiar și în PNDR 2014-2020. Definiția lanțului scurt de aprovizionare nu este României.   Stimați domni, este necesar să interveniți în dialogul cu forul european, împreună cu experți în domeniu, chiar și cu factorul politic, și să vă asigurați ca intenția legiutorului român este percepută corect, respectiv conformă cu regulile aplicabile în spațiul comunitar și în deplina legalitate.   Ca și până acum, ne manifestăm disponibilitatea totală de a participa la discuțiile și temele de lucru necesare în așa fel încat poziția României să fie înteleasă și acceptată, așteptând de la dumneavoastră stabilirea unei intrevederi cu toți factorii implicați. Președinte, Emil-Florian DUMITRU