Doua stiri transmise de postul Pro TV fac o radiografie nemiloasa sectorului de productie a laptelui, radiografie pornita atat de la starea de moment, cat si de la relatia cu procesatorii. Titlul unuia dintre reportaje este concludent, Laptele romanesc e bun de aruncat Iata mai jos textile celor doua stiri:

Din cauza secetei, fermierii sunt disperati si isi spun speranta intr-un ajutor de la stat. In partea de sud a tarii nu a mai plouat de doua luni si totul in jur este acum uscat. Fermierii spun ca seceta afecteaza si animalele. Oile de exemplu dau cu pana la 30% mai putin lapte. Productie mica inseamna pret mare pentru branza, cascaval si unt. In paralel, in intreaga zona calamitata se face bilantul pagubelor pentru cereale. Agricultorii din Galati se plang ca s-au imprumutat la banci pentru culturi de sute de hectare. Au ramas doar cu datorii. Oamenii inca asteapta o mana intinsa de la minister. Lege exista din 2010 pentru despagubirea celor afectati de calamitati, insa abia acum au aparut si normele. Legea prevede despagubiri clare. IMM-urile a caror productie e afectata cu cel putin 30% primesc 80% din pierdere. Pentru fermierii individuali e prevazut un ajutor individual de 7.500 de euro. Dar, fermierii mai au o mare problema. Astfel, proprietarii fermelor de vaci sunt intr-un impas mai mare ca niciodata. Raman cu laptele din cauza procesatorilor care prefera sa importe masiv din Ungaria si Polonia. Vecinii nostri vin cu preturi mai mici in primul rand pentru ca sunt ajutati. Din fonduri europene si subventii de la stat, ei aduna 20 la suta in vreme ce ai nostri sunt ai nimanui. La Sandulesti, in Cluj, acest fermier a investit peste 2 milioane de euro din fonduri europene pentru o ferma de 600 de vaci. Acum, mai ca ii pare rau. Pretul laptelui scade in fiecare an, iar concurenta ii omoara afacerea. "Producem un lapte destul de scump si asta din cauza lipsei subventiilor. Putem spune ca laptele adus din import este la o treime din pretul laptelui autohton. Nu stiu la ce ne putem astepta care sa ne bage in mormant". Ferma lui produce aproape 6000 de litri de lapte pe zi, pe care ii furnizeaza unui procesator din zona, dar la un pret asa de mic, incit abia se mentine pe linia de plutire: undeva intre 0.90 si 1,2 lei. Si fermierul Calin Fargaciu simte ca trudeste in van pentru cele 40 de vaci. "In conditiile in care suntem concurenti cu piata europeana, in care noi avem o subventie cumulata pe cap de animal si teren la 230 de euro si celelalte tari au subventie intre 400 si 600 de euro, eu automat in fata acestora voi fi un perdant". Daca in Ungaria, zootehnistii pot obtine un credit agricol cu o dobanda de 3 la suta, la noi acestea depasesc 10 la suta, si putini se incumeta sa mearga la banca. Situatia in Ungaria Trecem granita si ajungem la Zsadany, la ferma unui intreprinzator care, datorita subventiilor si fondurilor europene, a ales numai vaci Holstein, ce dau recorduri la productia de lapte. Are 1200 de capete, si a investit in toata afacerea 4 milioane de euro. 60 suta au fost bani nerambursabili. "Avem mai multe forme de subventii: o data pentru efectivul de animale, mai exista o subventie pe litrul de lapte si o alta pentru terenurile pe care ne cultivam hrana pentru animale." Laptele de aici, 15 mii de litri zilnic, pleaca in cisterne uriase, direct catre procesatori din Romania, Grecia si Italia. La noi, in schimb, oficialii din Ministerul Agriculturii au vesti tot mai proaste. Incepind cu 2015, normele europene de igiena se vor inaspri, si numai un sfert dintre fermieri isi vor putea permite sa respecte standardele.