Potrivit bzi.ro, preturile lactatelor ar putea creste semnificativ in noiembrie.

"Noi dam laptele catre SC Almera International Bacau. Avand in vedere costurile, ar trebui sa primim intre 1,65 si 1,70 lei. In magazine firma la care dam noi laptele il vinde mai departe cu 3 lei si ceva. Din profit, 50 la suta este al nostru, adica eu si procesatorul, iar restul de 50 la suta merge catre supermarket. Suportam ca si clienti. Supermarketurile sunt cele care dicteaza piata", a spus Florin Stanciu, un crescator de vite. Din cauza secetei, laptele s-ar scumpi in noiembrie, anunta producatorii. Conform analizei bzi.ro, cstul laptelui este mentinut la un pret ridicat in mod artificial tocmai de cei care detin monopolul spatiilor de comercializare, adica supermarketurile. Din aceasta cauza, cei care castiga cel mai mult nu sunt producatorii cei care administreaza fermele zootehnice ci patronii supermarketurilor. Astfel iesenii ajung sa plateasca si un pret de patru ori mai mare pe litrul de lapte decat cel cu care il vand producatorii. Spre exemplu, societatea Almera International Bacau cere clientilor aproape 4 lei pentru acelasi lapte pe care l-a cumparat de la SC Agrocomplex Lunca - Pascani, cu putin peste un leu. "Noi dam laptele catre SC Almera International Bacau. Avand in vedere costurile, ar trebui sa primim intre 1,65 si 1,70 lei. Am luat decizia sa apelam la un procesator pentru ca noi nu avem logistica necesara. Avem automate de lapte, dar piata din Pascani este mult prea mica fata de ce producem noi. Avem proiecte in derulare, dar deocamdata functionam asa", a declarat Florin Stanciu, sef de ferma al societatii Agrocomplex Lunca - Pascani. Reprezentantii acestei societati sustin si ca profitul obtinut in urma vanzarii laptelui este infim. "In magazine, firma la care dam noi laptele il vinde mai departe cu 3 lei si ceva. Din profit, 50 la suta este al nostru, adica eu si procesatorul, iar restul de 50 la suta merge catre supermarket. Suportam ca si clienti. Supermarketurile sunt cele care dicteaza piata. Pretul la furaje este scump, noroc ca noi avem o rezerva de furaje, dar premisele sunt sceptice. Se practica doua preturi la lapte, cel de iarna si cel de vara, cu toate ca nu este legal. Animalele mananca la fel pe toata perioada anului, iar cerealele s-au dublat", a mai declarat Florin Stanciu. Lipsa furajelor si pretul ridicat al cerealelor ii determina pe cei mai multi fermieri sa-si vanda animalele. Conform specialistilor, efectivul de bovine din judet a scazut dramatic. Fermierii ieseni detin in prezent aproximativ 37.000 de capete, cu 20 la suta mai putin fata de anul trecut. Conditiile actuale ii determina pe producatori sa renegocieze pretul incasat la livrarea laptelui. "In momentul de fata, suntem in negocieri. Avem contract pe pret pana la 31 octombrie. De la 1 noiembrie, trebuie sa pornim cu alt pret pe piata", a a mai spus Florin Stanciu. Pe de alta parte, sunt si detinatori de animale care prefera sa-si vanda singuri produsele. Fie ca este vorba despre lapte, branza sau smantana, acestia trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru a merge la piata. Pe langa faptul ca trebuie sa respecte cota de lapte declarata, acestia trebuie sa detina autorizatie. Petrica Axinte din comuna Prisacani isi comercializeaza singur produsele lactate. Axinte produce acasa smantana si branza, insa si el ar prefera sa livreze productia de lapte unui procesator. Barbatul nu are posibilitatea sa depoziteze intreaga cantitate la temperaturile necesare si iese mai mult in pierdere. "Laptele muls din ultimele doua zile de dinainte de a pleca la piata se tine la frigider. Nu am alta posibilitate. Ca sa-l dau la un procesator nu am tanc de racire, nu pot sa pastrez laptele altfel decat sa-l tin la frigider. Am cam 25-30 de litri zilnic de la cele trei vaci ale mele", a declarat Petrica Axinte. Producatorul din Prisacani vinde kilogramul de branza si cel de smantana cu 12 lei, iar cu 5 lei da sticla de lapte de 2 litri. "Scot ceva profit. Cand am vacile in productie maxima, scot aproximativ 1.200 de lei pe luna. Raman cu 800 de lei, plus munca noastra, care nu se mai ia in calcul", a mai declarat acesta. La sfarsitul lui martie, in Iasi erau inregistrati 22.354 de producatori cu cote de vanzari directe. Tot la aceasta data erau 18.864 de cote de lapte distribuite catre diferiti procesatori. Totodata, exista sapte procesatori care achizitioneaza lapte din judet. Unii dintre acestia sustin ca ei vand direct produsele lactate la preturi sub cele practicate de supermarketuri. Un astfel de procesator este si Trans Gigel SRL- o fabrica din Iasi ridicata la standarde europene cu un milion de euro prin programul SAPARD. Administratorii acestei societati sustin la randul lor ca profitul nu este urias si ca de cele mai multe ori prefera sa vanda direct produsele. "Iau cu 1,2 de la persoane fizice si 1,7 lei de la persoane juridice. Diferenta o face TVA-ul. Pe zi colectez 4 tone de lapte. Fac lapte de consum cu 2 la suta grasime, smantana cu 1 la suta grasime, sana, lapte batut, telemea si cascaval. Laptele il iau de la producator cu 3,4 la suta grasime sau 3,6 la suta. Din 12 litri de lapte iese un kilogram de cascaval. Noi ne ocupam de pasteurizare, ambalare, transport, trebuie sa avem si buletin de analize. Dau laptele cu 2 lei, 2 lei si ceva. Am magazine proprii, vand si in piata la en-gros. Sunt si persoane care iau smantana cu 5 lei fara TVA de la mine si o dau cu 10 lei. Ei fac afaceri. Majoritatea populatiei cauta pretul, de aceea apare si laptele contrafacut. Dau cu 10 la suta mai ieftin, dar nu dau la supermarket", a declarat Gheorghe Munteanu, administratorul Trans Gigel SRL.