Așa cum am făcut în alte rânduri, și de această dată vă prezentăm extrase din rapoartele unor guverne străine care analizează industria alimentară din România, convinși fiind că imaginea pe care o conturează străinii este mai corectă decât cele schițate aici. De această dată, ne oprim la Raportul ”USDA GAIN Report Number RO1704/Retail foods/06.01.2018”, avizat de raportorul Russ Nicely, raport care ne-a parvenit la redacție. Analiza debutează cu o prezentare generală a retail-ului alimentar românesc dar și a principalilor jucători. Cum, în general, aceste date sunt cunoscute, ne-am oprit asupra concluziilor care vizează perspectivele din domeniu și, mai ales, asupra principalelor surse de import cu produse alimentare ale României.Tendințele retail-ului românesc   Potrivit raportului USDA care citează un studiu Euromonitor din noiembrie 2017, reatilul modern din România a ocupat poziția de lider în vânzarea cu amănuntul. Primele cinci locuri au fost deținute de Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan și Mega Image, reflectând atracția lor pentru consumatorii de gamă largă de produse, promoții și pretenții de a furniza prețuri zilnice scăzute. Pătrunderea puternică a etichetei private a reprezentat, de asemenea, o sursă de popularitate crescută în rândul gospodăriilor cu venituri mai mici. Extinderea departamentelor non-alimentare și oferirea de produse la prețuri reduse au transformat comercianții internaționali în furnizori sensibili de produse non-alimentare. Aceasta a consolidat poziția acestor comercianți în cadrul comerțului cu amănuntul în România.   Deși moderată, creșterea economică este de așteptat să se mențină, ceea ce anticipează o mărire a veniturilor disponibile, menținând încrederea consumatorilor în economie și în viitor. De asemenea, se estimează că vânzările în comerțul cu amănuntul vor continua să crească în perioada de prognoză, deși într-un ritm mai lent, comparativ cu creșterea medie a perioadei de revizuire. Deși la o rată mai scăzută, creșterea înregistrată în perioada de revizuire târzie este puțin probabil să fie susținută în viitorul apropiat, ca urmare a concurenței puternice, a promoțiilor și a accentului pus pe eticheta privată. Factori suplimentari sunt procentul ridicat al populației rurale cu venituri mici disponibile și migrație externă, care va continua să aibă un impact negativ asupra cererii pentru bunurile cu amănuntul, afectând ratele de creștere.   Dezvoltarea economică și stabilitatea politică sunt elemente esențiale, care influențează dezvoltarea pieței locale cu amănuntul. De asemenea, un rol important în dezvoltarea modernă a comerțului îl joacă eforturile furnizorilor și comercianților de a îmbunătăți calitatea infrastructurii și a lanțului de distribuție. În plus, consumatorul din România a devenit informat, comparând mai multe lanțuri și cumpărând din ce în ce mai mult mizând pe politica justă a prețurilor. Obiceiurile de consum se schimbă și tot mai mulți oameni preferă să achiziționeze mai degrabă o dată pe săptămână, decât în ​​fiecare zi, în magazinele mici din cartier. Dezvoltarea noilor concepte   Proiectele de vânzare cu amănuntul recente au adăugat noi concepte, pentru a face diferența între comercianți, cum ar fi galeriile de vin sau pavilionul natural-organic. Una dintre acestea este Galeria de vinuri de la Mega Image, cu o gamă de 900 de mărci de vinuri și casier dedicat. Un altul, tot de la Mega Image, este Equilibrium Health and Wellness, unde aproximativ 10 categorii de produse sunt gata de vânzare: produse ecologice, mirodenii, semințe și germeni, materii prime-vegane, nutriție sportivă, suplimente alimentare, vitamine etc. Comerțul online este o altă mișcare realizată de Mega Image într-un parteneriat cu cel mai mare retailer online (eMag), care oferă aproximativ 7.500 de produse, cu acoperire națională.   Un alt concept nou de vânzare, apărut încă din 2015, este magazinul specializat Gusturi Românești, condus de Mega Image. Urmând modelul, Kaufland a dezvoltat conceptul ”Vreau din România”, iar Carrefour mizează tot mai mult pe produsele furnizate de cooperativele de fermieri pe care le-a înființat încă de acum doi ani și pe care le sprijină direct. Kauflad a urmat inițiativa francezilor, înființând, la rându-i, cooperative.   Potrivit companiilor de cercetare de piață, produsele alimentare reprezintă două treimi din totalul coșului anual de cumpărături. Consumatorii au început recent să acorde mai multă atenție produselor premium. De la diminuarea drastică a TVA-ului, clienții au început să treacă la produse mai scumpe din aceeași categorie. Categoriile de produse cu valoare adăugată, cum ar fi pește și fructe de mare, fructe uscate, miere, cereale pentru micul dejun și cidru, au crescut spectaculos, în 2017.   Private label în România   Dezvoltarea formelor comerciale moderne a adus modificări ale comportamentului consumatorilor români, determinate inclusiv de brandurile private ale magazinelor. Acestea au fost dezvoltate pentru toate categoriile majore de alimente și băuturi. Ca principală strategie de manipulare, private label se bazează continuu pe imaginea lor din mintea consumatorului,  deoarece unele mărci sunt cunoscute, dar nu sunt asociate cu magazinul care le oferă, în timp ce altele nu sunt cunoscute, dar este cunoscut că magazinul oferă branduri private. În ultimii ani, comercianții cu amănuntul au inițiat diferite strategii de segmentare a prețurilor, pentru a avea o abordare mai bună a diferitelor moduri de achiziție ale consumatorilor. Acestea au pornit de la segmentarea clasică: economică, de masă și premium, și au dezvoltat segmente suplimentare, cum ar fi bio sau super-premium.   O tendință semnificativă este extinderea etichetelor private către alte sectoare, din afara sectorului alimentar, cum ar fi echipamentele electronice și  a celor pentru prepararea produselor alimentare. În România, ca în toate celelalte țări cu o puternică pătrundere a etichetelor private, se preconizează că retailul va intra pe piețe de nișă, care oferă produse internaționale și alte specialități, cum ar fi:  organice, fără gluten, etnice și premium, cu beneficii nutriționale mari pentru consumatori. Însă, în ultimii doi ani, consumatorii au devenit mai precauți, în ceea ce privește siguranța alimentară, atunci când achiziționează orice produs. Din cauza lipsei de identificare a producătorului pe eticheta acestor produse, consumatorii sceptici sunt rezistenți față de acest segment. Categoria private label va continua să crească, specialiștii din domeniul comerțului cu amănuntul prognozând pentru România o creștere a cotei de piață de 20%.   Principalele lanțuri de vânzare cu amănuntul care comercializează produse cu etichetă privată, atât produse alimentare, cât și produse nealimentare, sunt Carrefour (Marca 1), METRO (Aro și METRO Quality), BILLA (Clever), Cora (Winny), Mega Image KAUFLAND (K-Classic). Alte magazine precum Auchan, Profi, Penny Market au mărci private.   În plus față de K-Classic, Kaufland România a lansat recent două mărci private de etichetare K-Bio și K-take it veggie, care includ peste 70 de produse ecologice, vegetariene și vegane. Gama K-Bio cuprinde peste 43 de produse organice de calitate premium, certificate și care corespund normelor ecologice stricte reglementările Comisiei Europene. Categoria K-take it veggie constă din 34 de produse vegetariene și vegane. Marca privată de etichetare K-take it veggie a fost lansată în octombrie 2016 în Germania.   Provocările și oportunitățile cu care se confruntă industria private label se bazează pe factori interni și externi. Printre influențele externe se numără puterea concurenței, fundalul economic, globalizarea, opțiunile de cumpărare a clienților și tehnologia în creștere în comerțul electronic. Printre factorii interni se numără creșterea cotei de piață în retailul modern, optimizarea costurilor, inovarea și lansarea de numeroase produse noi.   Structura canalelor de distribuție   Pe lângă furnizorii locali, importatorii și distribuitorii sunt furnizori direcți pentru magazinele cu amănuntul, fiind familiarizați cu legislația existentă, practicile comerciale și clienții. Majoritatea importatorilor și distribuitorilor au canale de distribuție cu acoperire națională. O strategie pentru intrarea pe piață este de a lucra direct cu ei.   Magazinele mici achiziționează produse alimentare în principal de la angrosiști ​​și Cash & Carries. Deoarece, cea mai mare parte a structurii de vânzare cu amănuntul este încă realizată de magazine mici de produse alimentare, este important să se ajungă la acești angrosiști. O altă strategie este găsirea unui reprezentant local exclusiv. În acest caz, reprezentantul ar fi dedicat în totalitate selecției de produse ale exportatorilor și va fi responsabil pentru toate activitățile de promovare (publicitate, eșantionare).   Având în vedere extinderea comerțului cu amănuntul modern, unele supermarket-uri și hipermarket-uri au început să-și dezvolte propriile centre logistice. Cu toate acestea, deoarece chioșcurile și magazinele tradiționale scad ca număr, distribuitorii continuă să joace un rol important pe piața cu amănuntul. Pe termen mediu și lung, se așteaptă o concentrare și o consolidare a pieței în rândul distribuitorilor, deoarece, unele companii ar putea să nu dispună de suficiente resurse pentru a răspunde nevoilor crescânde ale comercianților cu amănuntul mai mari.   Principalele surse de import ale României   Marea majoritate a surselor de import ale României cu materii prime destinate procesării alimentelor, dar și a produselor alimentare finite sunt din Uniunea Europeană. În datele cuprinse de raportul USDA se menționează că referirile la importuri cuprind inclusiv alimentele private label, fără însă a defalca. Iată datele valabile la finalul anului 2016, exprimate în procente și USD:   Carne de porc (Argumente: Structura comercială UE, calitate bună a cărnii, proximitate, lanț de aprovizionare bine structurat):   Valoare: 333, 069 milioane USD Din total: Germania: 30 % Ungaria: 18 % Spania: 17 % Olanda: 12 % Carne de pasăre (Argumente: Oferta UE, prețuri foarte competitive, distanțe scurte):   Valorare: 162, 375 milioane USD Din total: Ungaria: 31 % Polonia: 20 % Germania: 12 % Olanda: 11 %   Carne de vită refrigerată și congelată (Argumente: Oferta UE, calitate bună, surse în regiune):   Valoare: 58, 449 milioane USD Din total: Germania: 60 % Italia: 14 % Polonia: 12 % Ungaria: 5 %   Pește congelat și fructe de mare (Argumente: Prețuri competitive, distanțe scurte):   Valoare: 168, 088 milioane USD Din total: Olanda: 15 % Suedia: 10 % Spania: 10 % Italia: 9 %   Produse din carne (Argumente: Proximitate, lanțuri de aprobizionare consistente, reglementări UE):   Valoare: 53, 106 milioane USD Din total: Ungaria: 30 % Polonia: 23 % Germania: 17 % Cehia: 9 %   Produse lactate, ouă, miere (Argumente: Acces liber al firmelor din UE, proximitate):   Valoare: 357, 680 milioane USD Din total: Germania: 29 % Polonia: 20 % Ungaria: 19 % Italia: 6 %   Pește procesat (Argumente: Procesare de bună calitate la prețurifoarte bune):   Valoare: 53, 817 milioane USD Din total: Polonia: 22 % Germania: 21 % Thailanda: 12 % Italia: 11 %   Nuci, semințe etc. (Argumente: Proximitate, prețuri scăzute, schimb valutar favvorabil):   Valoare: 37, 661 milioane USD Din total: Ucraina: 22 % Ungaria: 13 % Italia: 11 % Statele Unite: 8 %   Vegetale congelate (Argumente: Calitate bună, prețuri favorabile, ambalaj foarte bun și atractiv):   Valoare: 199, 616 milioane USD Din total: Belgia: 23 % Ungaria: 13 % Polonia: 14 % Italia: 10 %   Produse Pet (Argumente: Tarife preferențiale, mare diversitate, cunoaștere bună a mărcilor, proximitate, prețuri mici):   Valoare: 37, 661 milioane USD Din total: Ungaria: 46 % Germania: 9 % Polonia: 8 % Italia: 5 %   Fructe și sucuri de fructe (Argumente: Tarife preferențiale, mare diversitate de sortimente, calitate foarte bună, ambalaje atractive):   Valoare: 31, 582 milioane USD Din total: Olanda: 18 % Germania: 16 % Franța: 13 % Ungaria: 11 %   Cereale mic dejun (Argumente: Proximitate, prețuri rezonabile, bună cunoaștere a mărcilor, ambalaje atractive):   Valoare: 30, 770 milioane USD Din total: Polonia: 53 % Germania: 11 % Cehia: 10 % Franța: 6 %   Vin (Argumente: Proximitate, prețuri competitive):   Valoare: 46, 995 milioane USD Din total: Spania: 24 % Franța: 18 % Italia: 18 % Moldova: 13 %   Spirtoase (Argumente: Imagine bună pentru consumatori, acces liber pe piața locală):   Valoare: 66,915 milioane USD Din total: Marea Britania: 32 % Germania: 17 % Statele Unite: 13 % Olanda: 7 %   Răcoritoare (Argumente: Tarife preferențiale, calitate foarte bună):   Valoare: 71, 141 milioane USD Din total: Ungaria: 27 % Polonia: 14 % Austria: 12 % Grecia: 10 % Bere (Argumente: Acces liber pentru țările membre UE):   Valoare: 25, 098 milioane USD Din total: Germania: 32 % Olanda: 17 % Polonia: 10 % Mexic: 6 %