Dupa cum informeaza revista Capital, un razboi al preturilor la raft din ce in ce mai acerb, exercita o presiune destul de mare asupra producatorilor din industria lactatelor.

Iar cand vorbim despre competitie crescuta, nu luam in calcul doar multinationalele din domeniu care domina piata, ci concurenta tot mai mare a produselor sub marca proprie ale retailerilor. Opiniile producatorilor – si deciziile lor de a fabrica (si) private labels– difera in functie de prioritati, mize si specificul companiei. De pilda, pentru Albalact (proprietarul Zuzu, Fulga si Albalact), marcile private reprezinta o relatie de business conjuncturala. In masura in care consideram ca sunt o oportunitate de business – asa cum s-a intamplat anul trecut, cand au reprezentat un procent foarte mic din afacere -, producem marci private. Nu mizam insa pe marca privata ca sa vindem, sustine Cristina Miclea, director de marketing la Albalact. In conditiile in care consumatorul este din ce in ce mai atent la pretul de raft, iar ceea ce vand marile lanturi de retail sub marca proprie (de exemplu Winny pentru reteaua Cora sau Carrefour pentru retailerul cu acelasi nume) este de obicei la cel mai mic pret, deja o parte din clienti au migrat catre aceste produse. Sunt marcile private un pericol chiar atat de mare pentru brandurile autohtone? Marca privata se adreseaza unei categorii diferite de conumatori, si anume acelora pentru care pretul e mai important decat brand-ul. Pe fondul puterii de cumparare scazute a populatiei, marca privata a inceput sa creasca in volume, in categoriile de baza. Dar marca privata nu rivalizeaza cu brand-ul propriu si nici nu va castiga teren in defavoarea brand-ului, decat in cazul in care politica comerciala a unui anumit retailer impune acest lucru, considera Miclea. In opinia ei, consumatorul roman ramane fidel brand-urilor pe care le-a ales si care sunt prezente pe piata de mai multa vreme decat marca privata. Mai departe - adauga Cristina Miclea -, Albalact va investi in brand-urile sale, in lansarea de produse noi si in promovare si va cauta sa ramana aproape de nevoile si valorile consumatorilor. In 2011, diversificarea portofoliului sub brand-urile proprii, o politica de preturi coerenta, calitatea si dezvoltarea distributiei ne-au asigurat cresterea vanzarilor pe aproape toate segmentele de produse. Rezultatele pe intreg anul 2011 nu sunt disponibile, dar si vanzarile si profitul Albalact au crescut in primele noua luni din an. In perioada ianuarie-septembrie 2011, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 34,32% fata de aceeasi perioada a anului trecut, depasind 246 milioane de lei, fata de 183 milioane de lei in 2010. Profitul companiei pentru primele 9 luni ale lui 2011 a crescut cu 46,85%, pana la 3,5 mil lei, fata de 2,4 mil lei - in aceeasi perioada din 2010. In prezent, Albalact este al treilea jucator important din piata lactatelor, dupa Lactalis si Hochland. In 2012, compania din Alba Iulia vrea sa ne consolidam pozitia pe piata prin dezvoltarea categoriilor in care suntem prezenti si intrarea in categorii noi. Mizam pe investitii noi, largirea portofoliului de produse sub brand-urile proprii si extinderea distributiei, spune directorul de marketing al Albalact. Achizitia Raraul Campulung, din 2008, a adus pe langa plusul de vanzari si costuri atat de capital, cat si operationale. Albalact a platit 3,5 mil. euro pentru 77% din titlurile societatii, iar la nivel operational, Raul Ciurtin, director general si actionar Albalact, a decis sa concentreze productia de branzeturi la Campulung, fabrica din Alba-Iulia ramanand focalizata pe produse proaspete – portofoliu care a reprezentat sursa de crestere a vanzarilor Albalact din ultimii ani. Piata autohtona de marci private este inca nesemnificativa fata de cea din tarile europene: la sfarsitul lui 2011, vanzarile reprezentau cca. un miliard de euro, ceea ce reprezinta in jur de 12% din totalul vanzarilor marilor retaileri, fata de peste 23% in statele europene, conform unor estimari Nielsen