Pe piața de retail, confidențialitatea prețului de achiziție alături de condițiile comerciale sunt elemente importante ale concurenței, se arată într-un comunicat al AMRCR, ca reacție la propunerea ANPC de a se afișa adaosul comercial al produselor alimentare comercializate în România.

Transparentizarea prețului negociat independent de fiecare operator economic ar putea conduce la potentiale efecte restrictive asupra concurenței libere, în detrimentul consumatorilor și nu invers.

Impunerea obligației pentru retaileri de a afișa componentele distinctive ale prețului final la raft – preț de achiziție și adaos comercial – reprezintă o măsură de transparentizare a pieței, care încalcă regulile de concurență și creează potentiale distorsiuni.

Ne raportăm atât la legislația națională – Legea concurenței nr. 21/1996, cât și la cea europeană – Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene – care interzic înțelegerile și practicile concertate, precum si orice masuri adminstrative ce au ca potential efect distorsionarea mediului concurențial.

Informații precum pretul de achizitie al marfurilor și adaosul practicat sunt încadrate legislativ ca „informații sensibile comercial”, iar potențiala divulgare a acestora poate conduce la amenzi asupra cifrei de afaceri.

Cu cât nivelul de transparentizare este mai ridicat, cu atât gradul de competitivitate poate avea de suferit. Afișarea informațiilor cu privire la prețurile de achiziție practicate de întreprinderi concurente și procentele adaosurilor comerciale nu este menit să îmbunătățească informarea consumatorilor. Dimpotrivă, inițiativa ar putea periclita concurența între întreprinderi pe piață.

În mod normal, înaintea adoptării unui astfel de ordin, ar trebui consultate autoritățile europene competente, inclusiv prin mecanismul TRIS, având în vedere că impunerea unei asemenea obligații creează potențiale bariere pe piață.

Aceste bariere ar fi resimțite în primul rând în relația cu operatorii din afara României care vând pe piața locală, dar care nu ar putea fi obligați să respecte sau să aplice prevederile ordinului.

O astfel de măsură poate genera un dezechilibru concurențial considerabil, afectând în mod direct retailerii români și avantajând operatorii și platformele din afara UE, care deja ridică probleme de conformare cu legislația europeană și națională.

Devine evident ca în domeniile interzise prin legislatia concurenței europene și naționale, Statele Membre și autoritățile statului nu pot facilita sau impune astfel de practici. (Foto: Freepik)