Dintre ramurile zootehniei, cresterea vacilor de lapte se numara printre cele reformate spectaculos in ultimele decenii, simultan cu schimbarile produse in tehnologia de crestere si exploatare. Ascensiunea este prezenta cu precadere in nutritie, reproductie, tratamente si prevenire a bolilor, metode de ameliorare, mecanizare, automatizare si cazare. Cresterea animalelor legate, in stabulatie clasica, fara luminozitate, cu volum si suprafata insuficienta, dateaza de milenii, perpetuandu-se si in prezent. Productiile si cerintele actuale confirma, totusi, stabulatia libera ca fiind, la acest moment, solutia cea mai practica pentru cazarea taurinelor.

Pasunat, dar nu pe pasune Conditiile de exploatare, rentabilitatea sau destinatia laptelui pot compara sau nu stabulatia libera cu pasunatul animalelor, dar acest sistem de intretinere nu trebuie confundat cu iesirea sezoniera pe pasune. Stabulatia libera este adoptata ca mod de intretinere in adaposturi semideschise, inchise sau cu pereti amovibili. Animalele nelegate vor avea acces permanent la hrana, apa, sare, vor beneficia de loc pentru miscare si loc de odihna, garantand starea de bine a fermierului si animalelor. Inaintea luarii unei optiuni categorice privind sistemul de intretinere, trebuie studiate si aprofundate avantajele si dezavantajele stabulatiei libere, fata de intretinerea animalelor legate. Avantajele intretinerii libere se evidentiaza prin utilizarea celor mai noi tehnologii de furajare, adapare, cazare, mulgere si evacuare a dejectiilor. Reducerea efortului fizic facut de ingrijitori, un lapte de calitate igienica superioara, cresterea longevitatii si a rezistentei vacilor la boli, prin miscare libera, sunt doar cateva dintre beneficiile insemnate ale stabulatiei libere. Se cuvine si o evaluare minutioasa a dezavantajelor acestui sistem, reprezentate in principal de tratamentul de grup al animalelor, de unde rezulta automat manifestarea puternica a comportamentului de grup. La fel de important este consumul mai mare de furaje (de 5, pana la 10 procente), argument ce deschide calea optiunii pentru acest sistem numai crescatorilor care isi asigura furaje de volum din cultura proprie, stiut fiind ca unele vaci prefera anumite categorii furajere, situatie ce impune crescatorului utilizarea furajarii unidimensionale (amestecul furajer unic). Dezavantajelor principale se adauga investitiile mai mari facute pentru locul de cazare din adapost si frecventa accidentelor. Izolat, se inregistreaza refuzul vacii de a se instala in adapost, afectiuni datorate cailor de acces si de miscare, costurile intretinerii infrastructurii sau probleme de crestere. Toate acestea au determinat retineri in utilizarea acestui sistem, dar lucrurile merg spre bine, deoarece, in ultimii ani, mai multe detalii au fost reproiectate pentru a satisface cerintele managerilor, fermierilor si veterinarilor. Argumente favorabile Chiar inceputa cu mult timp in urma, domesticirea nu l-a determinat prea des pe om sa se supuna in relatia cu animalele si deprinderile acestora, nevoit doar sa intervena esential in cresterea si biologia lor. Au fost insa induse schimbari profunde in viata animalelor, determinand totodata continuitatea unor constante comportamentale si procese fiziologice din salbaticie, inlesnind reusita domesticirii. Printre ramurile zootehniei care au cunoscut modificari deosebite in ultima jumatate de secol, se evidentiaza cresterea bovinelor. Factor de interes, cazarea animalelor s-a schimbat aparte in acesta perioada dar nu totdeauna in bine, fiind determinanta, alaturi de alte cauze, in aparitia unor maladii noi. Tehnopatiile, spre exemplu, s-au ivit ca expresie a neconcordantei intre conditiile de mediu si cerintele naturale ale vacilor performante. Prezentul impune sa fie reconsiderate animalele domestice. Trebuie acordata atentie comportamentului acestora, o rezultanta a informatiei genetice ancestrale si a restrictiilor/constrangerilor tehnologice impuse de om animalelor, de-a lungul existentei lor. Tehnologiile au subestimat multa vreme nevoia unei concordante intre ambientul oferit de catre crescatori si particularitatile comportamentale ale bovinelor. Realizarea unei armonii intre animale si crescatori nu a reprezentat intotdeauna o prioritate dar, odata cu domesticirea, s-au evidentiat caracterele economice si determinantele acestora: productia de lapte, precocitatea productiva si reproductiva, fertilitatea, usurinta fatarii, insusirile materne, longevitatea, constitutia si, nu in ultimul rand, caracterul bun. Stabulatia libera ofera vacilor conditii apropiate de cele naturale. Solutia ideala pentru intretinere este considerata asocierea pasunatului cu adapostul confortabil. Stabulatia libera asigura, pe langa libertate, confortul biologic corespunzator de-a lungul celor patru sezoane. Este garantata formarea si manifestarea normala a reflexelor conditionate, iar odihna – actul fiziologic pentru care vacile consuma cel mai mult timp – este asigurata, cel mai eficient si confortabil, in stabulatie libera. Multe dintre aspectele fizice si psihice actuale ale vacilor sunt identice cu cele mostenite: repaus – miscare, pasunat – rumegat, influenta succesiunii zi – noapte, influenta benefica a luminii, temperament vioi – temperament limfatic, anabolism – catabolism. Sunt elemente conditionate de asigurarea, prin tehnologii moderne, a unor conditii de intretinere apte sa garanteze realizarea parametrilor fiziologici, la nivelul cerintelor determinate de informatiile genetice introduse in structura genetica. Temelia Stabulatia libera nu cunoaste situatii-limita; aceasta trebuie sa asigure conditii cat mai apropiate de cele naturale, indiferent de sezon. Vacile sunt influentate radical de asigurarea odihnei intr-o cuseta individuala sau pe o suprafata comuna, de accesul liber din adapost, curatenia corporala, lumina apropiata sub toate aspectele de cea naturala, aerul curat, linistea, defecatul si urinatul, efectuate in afara suprafetei de odihna (cu exceptia utilizarii asternutului permanent). Nu doar pentru vacile mature poate fi asigurata stabulatia libera. ªi tineretului taurin, starea de bine ii poate fi asigurata, dupa intarcare, in acest sistem, fara restrictii privind rasa sau sexul. Legatura pozitiva dintre calitatea cresterii tineretului taurin si capacitatea productiva a adultelor nu este o necunoscuta. Existenta unui numar semnificativ de grajduri, pentru stabulatia legata, este intens promovata. Transformarea acestor spatii, in adaposturi cu stabulatie libera, cu precadere destinate tineretului taurin, capabile sa satisfaca toate nevoile fiziologice, mai ales posibilitatea de miscare in conditii de libertate sau semilibertate. Furajarea la discretie, cu furaje suculente si fibroase de calitate, asigura la acest nivel gimnastica functionala si dezvoltarea normala. Adapostul trebuie proiectat cu doua intrari largi, care nu se inchid niciodata, astfel ca miscarea animalelor, indiferent de varsta, sa fie libera in tot timpul zilei si al noptii. In adapost, se utilizeaza asternutul permanent, care se mentine curat prin adaos periodic de paie curate si uscate. Asternutul se evacueaza mecanic, o data sau de doua ori pe an. In grajd, se mai afla doua adapatori si un bulgare de sare. Adapatorile si sarea sunt, astfel, protejate de ploaie sau de inghet. Padocul mai este dotat cu doua celule de siloz si tot atatea fanare, unde vitele si junincile gestante au acces nelimitat. Silozul este prevazut, la frontul de furajare, cu un grilaj metalic pe rotile, care avanseaza prin grija fermierului, odata ce furajul insilozat se consuma. In exteriorul celulei de furaj, este instalat un jgheab de furajare pentru masa verde. Liber la miscare, odihna si eficienta Pentru cateva zile, fanul incarcat in fanar trebuie sa fie, de regula, indestulator, apoi rezerva de furaj se reface. Accesul animalelor la fan trebuie limitat si ordonat, cu ajutorul altui gratar metalic, iar jgheabul mic de furajare, existent in padoc, devine util in cazul suplimentarii furajelor voluminoase cu concentrate. Suplimentarea cu concentrate este necesara atunci cand fanul si silozul nu sunt de calitate, pentru a nu influenta negativ procesul de crestere. Practica si studiile au constatat dorinta vacilor de a sta in padoc. Cu exceptia perioadei petrecute in grajd, vitele si junincile gestante sunt prezente in padoc 14 ore si 20 de minute. Sunt date valabile in sezonul de primavara-vara. Toamna si iarna, in perioadele fara excese climatice, perioada dedicata odihnei este de 56% din timp. Se considera, in general, ca nevoia de odihna a vacilor este satisfacuta atunci cand se odihnesc jumatate din timpul zilei. Tocmai de aceea, una dintre problemele deosebite ale stabulatiei liber in conditii de confort biologic este asternutul. Tinand cont de faptul ca vaca petrece mult timp in pozitie de decubit, ugerul ii este supus unei presiuni din partea trenului posterior. Pe de alta parte, intervine pardoseala, acoperita cu asternut. Pentru sintetizarea unui kilogram de lapte, este necesar ca prin sange sa curga 450 de litri de sange, respectiv – la o productie de 20 l lapte/zi – prin vasele sangvine ale ugerului trec 9.000 de litri de sange, in 24 de ore. Este motivul principal pentru care asternutul de calitate, elastic, uscat si termoizolator, determina o productie cu 2-3 kilograme mai mare. Covorul de cauciuc si-a dovedit ineficacitatea, fiind mai putin flexibil, dur, obstacol in calea circulatiei aerului, sustinator al umezelii si al hipertermiei. Saltelele din mase plastice umplute cu poliuretan prezinta confort diferit, in functie de diametrul bilelor de masa plastica, densitatea buretelui si densitatea bilelor introduse in volumul saltelei. Nisipul este un material ieftin, dar exercita compresie asupra ugerului. In concluzie, paiele raman, in continuare, un asternut foarte bun dar, din ce in ce mai scump. In loc de concluzie In Romania, exista in prezent cateva mii de grajduri parasite, care ar putea fi usor transformate in sisteme de exploatare prin stabulatie libera. Reproiectarea acestor foste adaposturi pentru vaci legate ar eficientiza si usura inclusiv prestatia lucratorilor. Nu sunt de neglijat conditiile ergonomice de munca, mecanizarea si/sau tehnologizarea majoritatii operatiilor, evacuarea usoara a dejectiilor, lucrul in conditii igienice, aerul neviciat in adaposturi. Sistemul stabulatiei libere este utilizat tot mai mult pe plan mondial (aproape in exclusivitate, in tarile dezvoltate), firesc motivat de economia de munca, de asternutul productiv, de costurile exploatarii.