Structura investițiilor străine în România, pe zone geografice, arată mari diferențe, de la o regiune la alta. Astfel, potrivit unei analize efectuată de Ziarul financiar, regiunea istorică a Moldovei este „cenuşăreasă“ în materie de investiţii străine atrase în ultimele două decenii şi jumătate, având în vedere că sumele totale aduse de investitorii străini la capitalul companiilor pe care le-au înfiinţat în România au fost de două-trei ori mai mici decât cele din Transilvania şi Muntenia şi de zece ori mai mici faţă de cele din regiunea Bucureşti-Ilfov. În judeţele din Moldova, salariile sunt cu 18% mai mici decât media la nivel naţional şi aproape la jumătate faţă de cele din Capitală.

  În ultimii 23 de ani firmele străine au adus la capitalul companiilor pe care le-au înfiinţat în Moldova doar 8 miliarde de lei (5% din total), în Transilvania şi Banat au adus 28 de miliarde de lei (21% din total), în Muntenia şi Dobrogea au adus 22 de mi­liarde de lei (17%), în timp ce regiunea Bucureşti-Ilfov a atras mai mult de jumătate din întreaga sumă, adică 81,5 miliarde de lei (56%) din cele 146 miliarde lei în echivalent subscrieri la capitalul social. De ce au ocolit investitorii regiunea Moldovei?   „Cauza acestei situaţii poate fi expri­mată printr-un singur cuvânt: infrastructură. Până nu de mult, Iaşiul nu avea aeroport, iar infrastructura deficitară a fost principala cauză a lipsei investitorilor din regiunea Moldovei. Când ne întâlnim cu potenţiali investitori, aceştia ne întreabă: «Dacă deschidem o fabrică în judeţ, ne puteţi garanta că transportul camioanelor cu marfă către München se poate face în maximum 48 de ore?». Ce să le răspund? Poate ajunge oare camionul în timp util dacă pe unele porţiuni de traseu sunt blocaje sau se merge cu 50 de kilometri la oră în unele zone?“, a explicat Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.   În Iaşi, spre exemplu, soldul capitalului social subscris de firmele străine în perioada 1991- 2014 la data de 31 decembrie 2014 a fost de doar 830 de milioane de lei, mai scă­zut chiar faţă de sumele aduse în Suceava, un judeţ mai sărac, dar în care investitorii străini au un sold mai mare, de 1,41 miliarde de lei.