312
Consumul de carne stârnește dezbateri aprinse. Nivelul consumului însă ar trebui să scadă, susțin cercetătorii germani care au realizat un studiu citat de FoodNavigator.
Beneficiile nu pot fi omise
Pe de o parte, sectorul producției de carne poate promova dezvoltarea durabilă în țările în curs de dezvoltare: la nivel global, peste un miliard de oameni lucrează în industrie.
Din punct de vedere nutrițional, carnea este o sursă incontestabilă de proteine, vitamine și minerale, iar în regiunile cu venituri mici poate contribui la reducerea deficiențelor nutriționale.
Pe de altă parte, impactul asupra mediului al producției de carne este frecvent evidențiat. În unele regiuni, producția de animale contribuie semnificativ la pierderea biodiversității și, în general, sectorul este responsabil pentru o mare parte a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) ale agriculturii.
În ceea ce privește sustenabilitatea, sub toate formele sale, binele depășește răul? Depinde atât de regiune, cât și de practică, sugerează cercetătorii de la Universitatea din Bonn din Germania, care au investigat cum trebuie să se schimbe consumul de carne pentru a atinge obiectivele climatice.
Într-o nouă cercetare publicată în Annual Review of Resource Economics, autorii concluzionează că consumul de carne trebuie să scadă cu cel puțin 75% în țările bogate.
Cu toate acestea, ei nu sugerează că consumul de carne ar trebui să scadă semnificativ în întreaga lume, subliniind că vegetarianismul în masă nu este cea mai bună soluție.
Consumul mare de carne este exclus de la masă
În Europa, consumatorii mănâncă aproximativ 80 kg de carne pe an. Acest lucru, potrivit autorului studiului, prof. dr. Matin Qaim de la Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare (ZEF) și de la Universitatea din Bonn, nu este durabil.
„Dacă toți oamenii ar consuma la fel de multă carne precum europenii sau nord-americanii, cu siguranță am rata țintele climatice internaționale și multe ecosisteme s-ar prăbuși.
„De aceea, trebuie să reducem semnificativ consumul de carne, în mod ideal la 20 de kilograme sau mai puțin anual.”
Cercetătorul nu ia această poziție concentrându-se doar pe industria alimentară. El este, de asemenea, conștient de impactul asupra mediului și asupra securității alimentare ale furajelor, în special având în vedere evenimentele geopolitice actuale.
În prezent, aproximativ jumătate din toate cerealele produse la nivel mondial sunt folosite ca hrană pentru animale.
„Războiul din Ucraina și penuria care a rezultat pe piețele internaționale pentru cereale subliniază, de asemenea, că mai puține cereale ar trebui să fie hrănite animalelor pentru a susține securitatea alimentară”.
Nivelurile ridicate de consum de carne pentru toți nu sunt compatibile cu dezvoltarea durabilă, au remarcat autorii studiului, fiind necesare reduceri „semnificative” ale consumului de carne în unele regiuni.
Consumul mic spre mediu de carne poate avea beneficii
Nu în toate, însă. Nivelurile scăzute până la moderate ale consumului de carne sunt compatibile cu dezvoltarea durabilă, chiar și pentru o populație mondială de 10 miliarde de oameni.
Aceasta înseamnă că creșterea consumului de carne în unele zone ar putea fi utilă. Motivul pentru aceasta este cel puțin dublu. Pe de o parte, există multe regiuni în care alimentele pe bază de plante nu pot fi cultivate.
„Nu putem trăi cu iarbă, dar rumegătoarele pot”, a menționat coautorul studiului, dr. Martin Parlasca de la Universitatea din Bonn. „Prin urmare, dacă pășunile nu pot fi folosite în alt mod, este perfect logic să păstrați animalele pe ea.”
Autorii sunt, de asemenea, împotriva întregii planete care urmează o dietă vegetariană din perspectivă nutrițională. În regiunile mai sărace, unde sursele vegetale de proteine și micronutrienți de înaltă calitate sunt rare, consumul de carne poate ajuta la reducerea deficiențelor.
„În astfel de cazuri, animalele sunt adesea un element cheie al unei diete sănătoase”, a spus Parlasca. „Pentru mulți oameni, ele sunt și o sursă importantă de venit. Dacă se pierde veniturile din lapte, ouă și carne, acest lucru le poate amenința mijloacele de existență.”
În orice caz, țările mai sărace nu consumă niveluri ridicate de carne. Sunt cei mai bogați și sunt cei care trebuie să reducă consumul, susțin cercetătorii.
Și cum rămâne cu taxele?
Deci, cum se poate obține un consum redus de carne? Un instrument cu potențial impact constă în mecanismele fiscale, cum ar fi taxele mai mari pentru alimentele de origine animală.
Potrivit cercetătorilor, în timp ce taxele de consum sunt un instrument relativ „contondent”, ele ar putea fi utilizate în mod eficient fără a pune în pericol competitivitatea producătorilor autohtoni – deoarece o taxă de consum nu ar face diferența între carnea produsă pe plan intern și cea importată.
Conceptul este „cu siguranță nepopular”, a explicat profesorul Qaim, „mai ales că o suprataxă de 10% sau 20% probabil nu ar fi suficientă dacă ar trebui să aibă un efect de direcție”.
Autorul studiului a continuat: „Carnea, însă, are un cost ridicat de mediu, care nu se reflectă în prețurile curente. Ar fi pe deplin rezonabil și corect ca consumatorii să împartă mai mult din aceste costuri.”
Source: Annual Review of Resource Economics ‘Meat consumption and sustainability’ Review in Advance posted online 25 April 2022, publication expected October 2022 DOI: https://doi.org/10.1146/annurev-resource-111820-032340 Authors: Martin C Parlasca and Matin Qaim