Importanţa creşterii taurinelor de carne caracterizează rolul acestei ramuri în asigurarea unei alimentaţii complexe şi a sănătăţii mai bune a populaţiei, în combaterea subnutriţiei şi a foamei de proteine. Știindu-se că taurinele furnizează un volum mare şi divers de producţii şi produse animaliere, de primă importanţă pentru consumul populaţiei şi materii prime pentru industria prelucrătoare, inginerul Ioan Radu Moldovan, a realizat pentru USAMV-Cluj-Napoca un studiu referitor la rolul nutriției în ameliorarea raselor și a creșterii în greutate. Vă prezentăm câteva concluzii, menționând că studiul a fost efectuat la SC Aberdeen Angus SRL.Considerente generale   Atenţia acordată în ultimul timp taurinelor, ca o importantă rezervă în sporirea producţiei de carne, a fost determinată de următoarele considerente:   - valorificarea superioară a unor sortimente de furaje ieftine (masă verde, fibroase, grosiere) şi a unor subproduse din agricultură;- carnea reprezintă aliment care excelează prin valoarea sa nutritivă şibiologică- producţia de carne obţinută în prezent este departe de a reprezenta adevăratul potenţial de care dispune specia.   În actualul context internaţional, România trebuie să facă faţă greutăţilor legate de criza economică în condiţiile unei concurenţe tot mai active, astfel că produsele româneşti să poată fi competitive, etnic şi calitativ cu produsele similare ofertei pieţei. Efectivul crescut în România, din punct de vedere al raselor care intră în componenţa lui, prezintă o mare diversitate. Principalele rase de vaci sunt reprezentate de rase autohtone (Bălţata cu Negru Românească, Bălţata Românească, Bruna de Maramureş, Pinzgau de Transilvania) şi de rase de import (Friză, Jersey, Simmental, Shorton, Aberden Angus, Limousine, Charolaise etc.).   Materialul biologic studiat   Materialul biologic studiat l-au reprezentat patru loturi de viţei îngrăşaţi în sistem intensiv în număr total de 97 capete, crescuţi în cadrul fermei S.C. Aberdeen Angus, respectiv:   - Primul lot: 37 capete de viţei rezultaţi din încrucişarea femelelor din rasa Balţată Românească cu taur din rasa Aberdeen Angus importat din Statele Unite ale Americii.- Al doilea lot: 19 viţei rezultaţi din încrucişarea femelelor din rasa Brună cu taur din rasa Aberdeen Angus.- Al treilea lot: rezultatul încrucişării femelelor din rasa Bălţată cu Negru Românească cu rasa Aberdeen Angus în număr de 19 capete.- Al patrulea lot; 22 capete de viţei rezultaţi în urma încrucişăriiunor femele metise F1 rezulate din rase locale cu rasa Aberdeen Angus cu taur din rasa Aberdeen Angus.Schema de îngrășare   Pentru îngrăşarea intensivă a tineretului Pentru îngrăşarea intensivă a tineretului taurin s-a folosit o schemă de îngrăşare, de 14 luni, structurată în 3 etape :   - etapa I, „alăptare-înţărcare”, cu o durată de 90 de zile. Alimentaţia de bază este constituită din înlocuitor de lapte şi completată cu fân şi nutreţ combinat. Sporul mediu zilnic realizat în această fază este în medie de 889 g, iar indicele de bioconversie al hranei este de 2,61 U.N.C. pentru 1 kg spor.   - etapa a II-a „creştere-îngrăşare” în care animalele se obişnuiesc cu noul regim de hrănire şi cu modul de administrare al furajelor; formând un amestec unic ce s-a administrat în 3 tainuri zilnice, conţinutul raţiei zilnice în principii nutritivi fiind de 5,97 U.N.C. şi 463 g P.D.I.N.; s-a urmărit asigurarea apei şi a sării pentru lins, la discreţie;   - etapa a III-a „îngrăşare-finisare” această etapă a constat în administrarea furajelor tot sub formă de amestec unic, conţinutul în principii nutritivi fiind de 12,79 U.N.C. şi 809 g P.D.I.N. Consumul mediu zilnic este de 3,5 kg furaj combinat, de 4 kg de fânuri şi 20 kg porumb siloz. Sporul mediu zilnic este de 1745 g, iar indicele de bioconversie pe 1 kg spor este de 7,33 U.N.C.   Constatări   Apreciind în ansamblu procesul de creştere şi îngrăşare a metişilor F1 obţinuţi în urma încrucişării raselor autohtone cu rasa Aberdeen Angus pe baza principalilor indici de creştere în dinamica lor pe categorii de vârstă s-au constatat următoarele:   - produşii rezultaţi din încrucişare au avut o greutate vie la naştere destul de redusă, de 29,58 ± 0,24 kg, cu limite cuprinse între 25 kg şi 38 kg, dar care au avut o greutate mai mare în momentul sacrificării (la vârstă şi furajare egale) şi un comportament superior rasei metisate privind sporul de creştere şi consumul specific; - sporurile de creştere înregistrate la metişi se datorează în mod deosebit fenomenului de heterozis, produs în urma încrucişării raselor, dar şi aptitudinilor raselor maternale pentru producţia de carne. - cele mai evidente ameliorări, din acest punct de vedere, s-au observat la rasa de lapte, Bălţată cu Negru Românească, a căror metişi sau comportat foarte bine sistemului de îngrăşare realizând performanţe apropiate de celelalte rase; - din analiza rezultatelor obţinute, balanţa înclină în favoarea metişilor F1 X Aberdeen Angus, urmaţi îndeaproape de metişii Brună de Maramureş X Aberdeen Angus, a căror principale calităţi se pot rezuma astfel: - viteză de creştere mai accentuată - greutate vie mai mare la vârstă şi furajare egale   Concluzii   Energia de creştere a înregistrat cele mai mari valori pentru metişii F1 X A.A. care realizează la 14 luni greutatea corporală medie de 649.32 ± 7.69 kg, urmaţi de metişii Br.X A.A. cu o greutate medie de 644.11 ± 9.04 kg şi metişii B.R. X A.A. cu o greutate medie de 633.03 ± 4.37 kg. Metişii B.N.R. X A.A. au realizat o greutate de 626.47 ± 7.88 kg, acest lot având energia de creştere cea mai mică dintre toate loturile de metişi.   Consumul mediu specific la tineretul metis F1 x Aberdeen Angus a fost de 6,15 U.N.C./ kg spor şi de 420,47 g P.D.I.N./ kg spor; la metişii Brună de Maramureş X Aberdeen Angus a fost de 6,21 U.N.C./ kg spor şi de 425,27 g P.D.I.N./ kg spor, la metişi Bălţată Românească X Aberdeen Angus a fost de 6,32 U.N.C./ kg spor şi de 432,79 P.D.I.N./ kg spor; iar la tineretul Bălţată cu Negru Românească X Aberdeen Angus a fost de 6,38 U.N.C./ kg spor şi de 436,43 g P.D.I.N./ kg spor, de asemenea, un consum specific redus;