În ziua de 14 mai, Mediafax dădea de veste că FrieslandCampina închide legendara făbricuță de brânzeturi de la Țaga, mândria ardelenilor și mândria celor de la Napolact. Vestea a fost primită cu adevărată tristețe de toată lumea, deși, mulți se feresc să și-o exprime. Preluând știrea, am publicat-o în data de 15 mai, moment din care, spre redacția noastră au început să curgă informațiile și, niciuna plăcută, semn că profesioniștii din industria românească a laptelui au totală încredere în noi. Desigur, informațiile au fost sintetizate iar, în final, s-a luat decizia publicării unui articol pe această temă. Am putea fi întrebați: ”Domnilor, dar ce vă privește!?” Întrebarea nu-și are rostul, din foarte multe motive. Ca să nu mai aducem în discuție povestea cu ”libertatea presei”, lucru care irită pe mulți, reținem doar pe cel relevant pentru dumneavoastră: evoluția activității de la Napolact și, în general, a FrieslandCampina, în România, este simptomatică pentru întregul sector. Acest aspect îl vom detalia spre final. ”Ou sont les neiges d'antan", plus câteva buldozere Lăptăritul industrializat ”din inima Ardealului” are o istorie de zeci de ani, la fosta Întreprindere de Industrializare a Laptelui-Cluj-Napoca lucrând specialiști de primă mână. În timp, acolo s-a închegat o echipă de cercetare și producție de un nivel profesional extraordinar de ridicat. Deși, nu mulți au luat în seamă, importanța acestei echipe, mai ales pe partea de cercetare, a crescut considerabil în ultimii ani, după ce, fostul Institut de Cercetare pentru Industria Laptelui, acela de lângă demolata Fabrică de lapte din Militari, a fost redus la nivel de crochiu. Nu exagerăm cu nimic și, în niciun caz nu facem apel la emoții telenovelistice dar, și înainte de 1990, și după, lăptarii clujeni au pus pasiune în munca lor, fiind, pe bună dreptate, mândri de ceea ce fac. Doar că, dacă tot am amintit de anul '90, musai trebuie să amintim și de prefacerile care, fiecare la rândul ei, au făcut ca aceia care lucrează acolo să privească înainte cu mare teamă. Unul dintre momentele cheie este acela al preluării participațiunilor sociale deținute de salariați de către trei foști directori, fiindu-ne nominalizați Vasile Gârban, Ana Cazan și Viorica Domșa. Nu punem în discuție rețeta folosită, în sensul acuzator la adresa celor trei. Dar, dacă România de azi arată în halul în care arată, poate că este și din cauza modului în care au fost privatizate firmele din oricare domeniu am vorbi. Cei care s-au adresat redacției ne-au spus că, la ceva timp după privatizare, cei trei au vândut Napolact către FrieslandCampina. Potrivit informațiilor de care dispunem, la preluarea de către olandezi, Napolact avea un patrimoniu de 20.000.000 de dolari, plus stocuri importante de înghețată și produse lactate. Inițial, extinderea afacerilor FrieslandCampina în România a bucurat pe mulți, compania deținând fabrici în Deta, Timișoara, Carei, Satu Mare, bineînțeles, Cluj-Napoca, Baciu, Huedin, Țaga, Dej și Târgu Mureș, loc devenit central pentru interesele de acum ale olandezilor. La acestea, se adăuga și o unitate de procesare care activa într-un spațiu închiriat de la Covalact. Acum, din toate cele de mai sus au mai rămas doar câteva. Rând pe rând, fabricile au început să dispară precum negrișorii mititei din roman, fiind semne că extincția va continua. Așadar, cum Țaga se închide, mai rămân doar cele de la Cluj, Târgu Mureș, Baciu, Huedin și Dej. Doar că, ieri, printre multe alte informații, am primit-o și pe aceea care vorbește despre intenția de închidere a fabricilor din Carei și Baciu, anunțul urmând a fi făcut în cursul lunii iunie. Dar, dacă despre Carei și Baciu vorbim deocamdată, ipotetic, atunci, să vorbim despre certitudini: brand-ul Napoca a fost vândut celor de la Unilever, marca Napolact va fi transferată spre Industrializarea Laptelui Tg. Mureș, iar unitatea de procesare de la Covalact a fost închisă încă din septembrie anul trecut, producția fiind transferată tot la Tg. Mureș, fabrica mureșeană fiind desemnată să devină centrul operațional al FrieslandCampina. Cât de bine merge treaba la Industrializarea Laptelui Târgu Mureș? Păăăăăi, să-i întrebăm pe elevii din județ, sau să întrebăm la Consilul Județean, sau la DSV-Mureș. Noi, am întrebat, am aflat, ni s-a confirmat, dar (încă) nu spunem! De aici, și teama celor de la Napolact: că, nu mai e mult, iar această legendară fabrică de produse lactate din România va fi și ea făcută praf, atâta vreme cât marca ei va fi transferată altora. Cât privește Țaga, regretele sunt multe. Am întrebat dacă fabrica era profitabilă. Ni s-a răsuns că, atât timp cât, de exemplu, prețul brânzei Năsal era accesibil (cca 20 de lei), făbricuța mergea pe profit. Dar, din clipa în care s-a preferat un adaos care să urmărească un câștig pe unitatea de produs de 200 %, cum să mai fie și profitabilă!? Cine să mai cumpere Năsal, când, la raft, celebra brânză se vinde cu prețuri de peste 60 de lei!? Iar, de aici, încă un regret al profesioniștilor de la Napolact: ”Noi, totdeauna, ne-am mâdrit că putem da oamenilor produse lactate de cea mai bună calitate la un preț omenesc, permițându-ne să punem un adaos de doar 10-12 %. Cum să pui un adaos de 200 %?”, ni s-a spus. Dar, de acum, deciziile s-au luat. Ce-o mai fi, 'om vedea, dar nu avem cum bănui lucruri prea bune. A greșit FrieslandCampina? Categoric, NU! Dar, a greșit FrieslandCampina? Din punct de vedere tehnic, al afacerii, categoric, nu! Doamnelor, domnilor, jucăm cu toții pe o piață liberă. Cu atât mai mult, un investitor străin, nu vine aici să facă poezii, ci, să câștige! E în firea lucrurilor să se profite de orice oportunitate, e în firea lucrurilor să se găsească soluții de menținere a afacerii prin luarea unor decizii dureroase, mai ales în condițiile vremurilor de acum. Ba, mai mult, e în firea lucrurilor să închizi fabrici și să dai oamenii afară, când afacerea nu mai e profitabilă. Iar, dacă e să căutăm vinovați pentru ce s-a întâmplat, aceștia nu sunt olandezii, ci românii care au avut pe mână o tradiție, o legendă, un bulgăre de aur și, extinzând, o industrie națională pe care, acum, o văd prăbușindu-se. Gândind la români, calicia săracului și-a spus cuvântul! Gândind tot la ei, să amintim că, în ”La Medeleni”, Ionel Teodoreanu spunea că ”sentimentul patriotic e dat de sentimentul proprietății”. Păi, ce sentiment patriotic, ori, ce nivel de conștiință profesională să aibă unul care s-a văzut proprietar pe ceva care a fost al nimănui (”proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție”, domnilor!), și aici nu facem referire la cei trei, nominalizați la începutul articolului, ci definim o imagine de ansamblu a ceea ce s-a întâmplat în economia națională de 23 de ani,încoace. A greșit FrieslandCampina? Cu siguranță, DA! Și, totuși, FrieslandCampina a greșit, cel puțin din trei puncte de vedere. În primul rând, nu au știut să comunice. Vestea închiderii făbricuței de la Țaga a fost aflată de reporterii de la Mediafax neoficial. Până în clipa de față, olandezii nici măcar nu s-au obosit să emită un comunicat de presă, legat de subiect, deși știrea a făcut vâlvă. Probabil, nu se așteptau ca românii să reacționeze. Nu mai puțin adevărat, credem că greșesc din punct de vedre strategic: oricâte economii ai vrea să faci, oricât profit ai vrea să realizezi, prestigiul ți-l păstrezi având un produs, două, de calitate, fie și dacă pe acel segment mergi pe pierdere! Cum spunea un țăran: ”Oricâte dude ai vinde, din când în când, vinde și un măr ionatan! Dar, dacă așa au hotărât, e treaba lor! Dar necazul de al nostru, al românilor, pentru că, iată, ne mai dispar câteva produse și câteva nume la care ne puteam raporta cu mândrie. Desigur, olandezii nu au luat în calcul nici lucrul ăsta dar, ce-i privește pe ei, ce vor și ce spun românii!? Apoi, considerăm că, dacă, într-adevăr, marca Napolact va fi transferată la Tg. Mureș, celor de la FrieslandCampina le va fi dificil să mai facă apel la tradiție, numele pierzându-și identitatea. Dacă vreți, lactatele Napolact care vor avea pe ele etichetat: ”Produs de IL Mureș”, vor fi cam ca ”Palica tradițională de Tulcea”, pe care o vindea unul, la o taraba, în toamna trecută, la Indagra! Deocamdată, niciun răspuns Față de cele de mai sus, ne-am adresat companiei FrieslandCampina, solicitând să ni se răspundă la o serie de întrebări. Firește, am rugat să se respecte un termen, cu atât mai mult cu cât întrebările nu erau dificile. Iată textul adresei pe care l-am transmis agenției care gestionează (se putea altfel!?) relația cu publicul: ” Către: GMP PR În atenția: Doamnei Ana Maria DiceanuStimată Doamnă Ana Maria Diceanu,Ca urmare a primirii unei serii de informații referitoare la activitatea FrislandCampina-România, precum și a deciziei conducerii acestei companii de a închide Fabrica de brânzeturi de la Țaga, redacția infoALIMENT și, implicit, a revistei specialiștilor din Industria laptelui din România, Fabrica de Lapte, a primit o serie de informații, fapt care a condus la decizia realizării unui articol pe acestă temă. Articolul va fi publicat, deocamdată, pe edița on-line a revistei (www.fabricadelapte.ro). De aceea, pentru mai buna și corecta informare a cititorilor noștri, vă rugăm să ni se răspundă la următoarele întrebări:1-Părțile sociale ale fostei Întreprinderi de Industrializare a laptelui Cluj-Napoca au fost cumpărate, acum mai bine de 10 ani, de la salariați, de către domnul Vasile Gârban și doamnele Ana Cazan și Viorica Domșa, membri în conducerea firmei?2-Când și cum s-a efectuat preluarea IIL Cluj-Napoca de către FrieslandCampina ?3-Se poate confirma dacă la data preluării de către FrieslandCampina, IIL Cluj-Napoca avea un patrimoniu de 20.000.000 de dolari, la care se adăugau stocuri însemnate de înghețată și produse lactate?4-Se poate confirma că, în momentul de față, FrieslandCampina nu mai deține decât fabricile din Cluj-Napoca, Baciu, Huedin și Tg. Mureș?5-Ce a stat la baza deciziei de închidere a secției FriesladCampina din spațiul închiriat de la Covalact și transferul producției la IPL Tg. Mureș?6-Care au fost calculele pe baza cărora prețul brânzei de Năsal au crescut de la cca 20 de lei/pachet, la peste 70 de lei?7-Ce a determinat decizia de închidere a fabricii de la Țaga?8-Ce a determinat decizia de închidere, în perioada imediat următoare, a fabricilor din Carei și Baciu? (Din informațiile noastre, anunțul urmează a fi făcut în curând)9-Ce a determinat vinderea brand-ului Napoca, Unilever?10-Ce a determinat transferul mărcii Napolact, unității de procesare din Tg. Mureș? Se intenționează și închiderea fabricii din Cluj-Napoca?Vă rugăm ca răspunsurile să ne parvină la redacție pe adresa (....), până mîine, 16 mai, ora 11. În cazul în care răspunsurile nu ne vor parveni până la termenul solicitat, vom publica articolul fără punctul de vedere al FriesladCampina dar, desigur, trecând prezenta serie de întrebări în cuprinsul acestuia. Totodată, în cazul neprimirii în timp optim a răspunsurilor, ne exprimăm totala disponibilitate de a prezenta punctul de vedere al FriesladCampina imediat ce îl vom primi.” Din păcate, până acum, nimic, deși am primit un telefon în care ni s-a spus că...”se lucrează”. Ca să fim sinceri, nici nu ne imaginam că vor răspunde, pentru că, ori lungesc termenul dat, ca gaia, mațul, sperând să amâne la nesfârșit publicarea articolului, ori așteaptă să vadă, mai întâi, ce publicăm. Și, iată, chiar o facem! Firește, imediat ce vom primi reacția celor de la FrieslandCampina, o vom da publicității.Dar, ce se întâmplă, de fapt? Spuneam la începutul articolului că închiderea fabricii de la Țaga este simptomatic pentru ce se întâmplă în momentul de față în industria laptelui din România. Dar, nu e vorba doar de închiderea acelei făbricuțe, ci și a altora, prăbușite precum popicele. Lumea afacerilor e dură, iar multinaționalele din România, domnilor, n-au nicio milă! Spre propriul profit, sunt dispuși să radă tot și e firesc să fie așa. Repetăm, nu sunt prezenți aici ca să scrie poezii. Se tot spune, de ceva vreme, că România nu va fi decât piață de desfacere. Noi credem că este deja. Dar, dacă vor mai pica și alte firme românești, vina nu va fi a străinilor, ci, a noastră. Iar, dacă ne gândim la nume și fabrici consacrate, intrate în proprietatea vreunei multinaționale, n-aveți nicio teamă. Dacă își vor dovedi ineficiența, vor fi închise în două secunde! Pentru industria laptelui, însă, terenul se pregătește pentru data de 1 ianuarie 2015 și, din acel moment, să te ții! Considerăm că reașezările de la FrieslandCampina marchează doar începutul unei etape în care vom fi martorii multor evenimente neplăcute. Cei foarte puternici au început deja să amestece cărțile, iar, pentru câțiva, cele câștigătoare vor fi ”servite”. Restul? Cui îi pasă de resturi! Nouă, ca români, ne pasă. Și, tocmai de aceea, s-ar putea ca, în viitor, dacă ne vom referi la lucrurile bune din Olanda, o vom face gândindu-ne doar la Rembrandt și Vermeer, sau, de ce nu, la Neeskens și Johan Cruyff, aceia care, să nu uităm, au ajuns mari datorită românului Ștefan Covaci.