Reluarea exporturilor de ovine reprezintă una dintre principalele priorități ale Ministerului Agriculturii, însă acest obiectiv nu poate fi atins fără refacerea încrederii Comisiei Europene în sistemul sanitar-veterinar din România. Acesta este principalul mesaj transmis de viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, în cadrul conferinței de presă organizate la sediul MADR, după întâlnirea cu comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, Olivér Várhelyi, și consultările desfășurate cu reprezentanții crescătorilor de ovine.

Potrivit ministrului, discuțiile purtate la Bruxelles au confirmat că autoritățile europene sunt dispuse să analizeze soluții pentru deblocarea exporturilor, însă acestea trebuie să fie susținute de un plan credibil de control al Pestei Micilor Rumegătoare și de măsuri care să ofere garanții privind funcționarea sistemului de supraveghere sanitar-veterinară.

„Nu este suficient să solicităm ridicarea restricțiilor. Trebuie să demonstrăm că România poate gestiona eficient riscurile epidemiologice și că măsurile adoptate sunt conforme cu standardele europene”, a fost ideea centrală transmisă de ministru în urma dialogului cu oficialii Comisiei Europene.

Dialog cu fermierii și măsuri pe termen lung

Un alt punct important al conferinței l-a reprezentat întâlnirea cu reprezentanții crescătorilor de ovine. Potrivit lui Tánczos Barna, fermierii nu solicită doar despăgubiri pentru pierderile generate de restricțiile comerciale, ci mai ales soluții durabile care să permită reluarea exporturilor și evitarea unor situații similare în viitor.

În acest context, Ministerul Agriculturii și ANSVSA lucrează la un nou cadru legislativ privind combaterea Pestei Micilor Rumegătoare, inspirat din modelul utilizat pentru gestionarea Pestei Porcine Africane. Scopul este crearea unor mecanisme clare de intervenție, prevenție și compensare, în concordanță cu cerințele europene.

România cere flexibilitate din partea Bruxelles-ului

În cadrul întâlnirii cu oficialii europeni, ministrul a solicitat aplicarea unor măsuri de tranziție care să permită revenirea graduală a exporturilor de ovine, fără a compromite standardele de siguranță sanitar-veterinară.

Potrivit declarațiilor sale, modificarea legislației europene este un proces complex, însă există posibilitatea identificării unor soluții tehnice care să faciliteze reluarea comerțului, cu condiția ca România să implementeze un sistem riguros de control și trasabilitate.

Sprijin financiar pentru fermierii afectați

Pe lângă măsurile sanitar-veterinare, ministrul a subliniat necesitatea acordării unor scheme de sprijin pentru crescătorii afectați de restricțiile comerciale. El a arătat că mai multe state membre au introdus deja programe de compensare aprobate de Comisia Europeană și că România trebuie să accelereze adoptarea unui cadru legislativ similar.

Potrivit lui Tánczos Barna, fermierii nu își mai permit să aștepte, iar măsurile de sprijin trebuie implementate rapid pentru a limita pierderile economice și pentru a menține competitivitatea sectorului ovin.

Prioritatea rămâne redeschiderea piețelor externe

Mesajul final transmis de ministrul Agriculturii este că reluarea exporturilor nu depinde exclusiv de ridicarea restricțiilor, ci și de capacitatea României de a demonstra că poate aplica un sistem modern și credibil de supraveghere sanitar-veterinară.

În paralel cu negocierile purtate la Bruxelles, autoritățile continuă dialogul cu organizațiile de crescători și cu partenerii comerciali externi, obiectivul fiind redeschiderea treptată a piețelor și recâștigarea poziției României pe segmentul exporturilor de ovine.

Pentru sectorul ovin, următoarele luni vor fi decisive. Dacă planul sanitar-veterinar propus de România va primi sprijinul Comisiei Europene și va fi implementat eficient, crescătorii ar putea beneficia de o reluare graduală a exporturilor și de măsuri de sprijin menite să reducă impactul economic al restricțiilor impuse în ultimii ani.