Un studiu cu privire la impactul economic al abolirii sistemului cotei de lapte indică o creștere a producției de lapte pentru toate zonele României cu procente de 8-16% și a veniturilor aferente producției de lapte cu peste 16% în regiunile de dezvoltare  precum Sud-Est, Sud-Vest, Vest și Nord-Vest. Totuși, nu trebuie uitat că performanța este contabilizată din punct de vedere procentual și nu la nivel nominal, ceea ce arată doar o reducere a decalajelor față de Europa Occidentală și nu și o depășire a performanțelor fermelor din Vest.

Contribuție majoră la PIB-ul Europei   Sectorul produselor lactate are o contribuție substanțială la cifra de afaceri agricolă în multe state membre (SM) ale Uniunii Europene (UE), precum și în UE în ansamblu. Cu toate acestea, în cadrul UE-27, mărimea și importanța agricol a sectorului produselor lactate variază considerabil între statele membre și între regiuni, reflectând de fapt factorii climatici agricoli, precum și alte particularități fizico-climatici sau care țin de activitatea umană.   Efecte diverseLa nivel regional al statelor membre ale UE, efectele eliminării cotelor de lapte sunt destul de diverse. Astfel în țări precum Austria, Belgia, Irlanda, Țările de Jos și Spania se estimează o creștere semnificativă a producției de lapte la nivel național, iar cu excepția Spaniei, există puțină eterogenitate între regiunile ce compun fiecare țară, se arată în raportul intitulat ”Economic Impact of the Abolition of the Milk Quota Regime – Regional Analysis of the Milk Production in the EU” (Impactul economic al abolirii sistemului cotei de lapte – O analiză regională a producției de lapte în UE), realizat de IPTS în colaborare cu EuroCARE GmbH din Bonn. În cadrul statelor membre, modificările proiectate în producția de lapte sunt deosebit de eterogene în Germania, Franța, Spania și Marea Britanie.   De exemplu, în Germania, o reducere semnificativă a producția de lapte este de așteptat pentru partea de est a țării, în timp ce pentru celelalte regiuni se estimează că va avea loc o extindere a producției de lapte, pentru multe dintre acestea chiar într-o măsură semnificativă. În medie, producția germană de lapte este estimată că va crește cu 7%. În Regatul Unit este însă prognozată o reducere a producției de lapte în jur de 5,7% la nivel național cu un declin considerabil în special în partea de sud a țării și mai puțin în cea de nord.   Impactul eliminării cotei de lapte, asupra producției de lapte regionale este determinat în principal de veniturile mari de până acum din sistemul cotelor de lapte, conform scenariului de bază al studiului. Mai ales regiunile cu venituri ridicate, cum ar fi în Austria (peste 28% per total), Olanda (peste 27% per total), Belgia (Brabantul Valon 38% și cu restul cu peste 28%), Luxemburg (29%), și în mai mică măsură Italia (Lazio, Molise și Abruzzo peste 33%) și Germania (Saarland, Koblenz și Rheinhessen-Pfalz peste 32%) vor cunoaște o extindere a producției de lapte în mod semnificativ.   Lapte mult, lactate ieftine, dar unde?   Creșterea globală a producție de lapte va conduce la scăderea prețurilor produselor lactate în UE-27, fapt ce va exercita presiuni economice asupra regiunilor cu venituri mici din producția de lapte, în special într-o serie de regiuni din Regatul Unit al Marii Britanii (regiunile de est, sud-est și sud-vest), Suedia (Mellersta Norrland și Oevre Norrland) și în toate regiunile finlandeze. Comparând media modificărilor de producție în țările din UE-27 cu cele mai mari creșteri și scăderi ale producției de lapte pe regiuni, eterogenitatea regională este cea mai mare în Germania, Italia și Portugalia, ultima înregistrând cea mai puternică eterogenitatea estimată (-13% scădere a producției în regiunea Lisboa/Lisabona și +18% creștere a producției estimate de lapte în regiunea Algarve). La rândul său, omogenitatea regională este cea mai mare în Olanda, Austria, Ungaria și România.   Efective de bovine în creștereCreșterea producției de lapte de vacă în UE-27 se datorează în principal unei creșteri cu 4,2% a efectivelor de vaci de lapte. La nivelul statelor membre, creșteri ale efectivelor de vaci de lapte cu valori între 11% și 20% sunt proiectate a avea loc în Olanda, Austria, Belgia, Irlanda și Spania. În ceea ce privește noile state membre, cele mai mari creșteri ale mărimii cirezilor de vaci de lapte sunt prognozate a avea loc în Ungaria (6,1%) și Polonia (4,5%). Creșterea efectivelor de bovine pentru lapte de obicei, se traduce într-o creștere modestă a densității bovinelor, pentru că alte tipuri de bovine (pentru îngrășare) nu sunt afectate în mod substanțial, iar numărul vițeilor și vițelelor alăptate va scădea, deoarece prețurile pentru viței sunt determinate de numărul suplimentar de vaci de lapte. În schimb, unele state membre  vor cunoaște o scădere a efectivelor de vaci de lapte, în special Marea Britanie, Suedia și Franța (-5,8%, -4.8% și respectiv -3.2%). Singurul nou stat membru care va înregistra o scădere mai importantă a efectivelor de vaci de lapte va fi Republica Slovacă (-2%). În ceea ce privește evoluția efectivelor de vaci de lapte la nivel regional, aproape 70% dintre regiunile europene vor cunoaște o creștere a efectivelor de vaci de lapte ca urmare a eliminării cotelor. O creștere fermă a efectivelor de vaci de lapte de peste + 16% poate fi observată în aproximativ 10% dintre regiuni, ca de exemplu Saarland, Rheinhessen-Pfalz, Koblenz și Trier în Germania (peste 33%), în toate regiunile olandeze (în jur de +20 %), Lazio, Molise și Campania din Italia (+ 21%), Comunidad de Madrid, în Spania (+ 18%) și Algarve din Portugalia (+ 18%). Pe de altă parte, aproximativ 17% dintre regiunile de dezvoltare ale UE se vor confrunta cu o scădere destul de semnificativă a efectivelor de vaci de lapte cu mai mult de -4%, ca de exemplu majoritatea regiunilor din Grecia (-12% până la -19%), Lorraine și Alsace din Franța (-17%), Lisboa și Norte în Portugalia (-12%) și Sud-Est și Est în Regatul Unit (-11% până la -13%). Țările nordice vor pierde cel mai mult Efectele regionale asupra veniturilor agricole sunt determinate de prețurile și cantitățile de lapte produse. La nivelul statelor membre cele mai mari pierderi de venituri agricole sunt proiectate pentru țările din nordul Europei, fapt care reflectă situația că, în nordul Europei ponderea producției de lapte în producția totală agricolă tinde să fie mai mare decât în țările mediteraneene. Cele mai mari scăderi de venituri agricole vor fi înregistrate pentru Suedia (-5,2%), Finlanda și Irlanda (ambele cu -4,5%), Lituania (-3,8%) și Germania (-3,6%). Veniturile agricole vor fi afectateVeniturile agricole sunt cel mai eterogen afectate în Germania, Portugalia și Spania. De exemplu, în Germania, unde venitul agricol global scade cu -3.6%, regiunile care vor beneficia cel mai mult de eliminarea cotei sunt Saarland și Trier unde se observă un câștig în venituri de până la 4,8% și respectiv 4,4%, în timp ce regiunile cele mai afectate în sens negativ sunt Schwaben, Sachsen-Anhalt, Thüringen și Oberbayern, care se vor confrunta cu pierderi de venituri agricole între -6,6% și respectiv -5,5%. Prin urmare, în Germania creșterile veniturilor agricole se găsesc în regiuni cu un sectoare ale produselor lactate destul de mici, în timp ce Schwaben și Oberbayern, două dintre cele mai mari regiuni producătoare de lapte de vacă din Germania, sunt printre regiunile cele mai afectate de scăderi ale veniturilor agricole.   În Spania, scăderea venitului agricol este prognozată a se produce pentru toate regiunile țării, cu o pierdere totală a veniturilor agricole de -0,92% în medie. Cu toate acestea, de departe cele mai mari scăderi ale veniturilor agricole sunt estimate că vor avea loc pentru regiunile din nord-vestul Spaniei (Cantabria, Asturia și Galicia pentru care pierderile se cifrează între -8,5% și -5,3%), adică în regiunile în care producția de lapte de vacă joacă un rol important în agricultură. Pierderi de venituri destul de omogene la nivel regional sunt de așteptat în Finlanda, Suedia și în special în Ungaria, în condițiile în care pierderile de venituri se situează în intervalul -0.7% - -1,2%.   Cu toate acestea veniturile agricole totale ar putea să scadă și mai mult din cauza prețurilor medii mai mici la lapte. Totuși, sectorul european al laptelui ar putea beneficia de pe urma abolirii cotelor de lapte în condițiile în care prețurile produselor lactate sunt de așteptat să scadă mai puțin decât prețurile laptelui crud. Impactul eliminării sistemului de cote asupra bugetului FEOGA v-a apărea în principal ca urmare a creșterii subvențiilor de export pentru unt și a pierderilor moderate din taxe și impozite.   Consumatorii ar trebui să fie favorizați   Dacă însă transmiterea diminuărilor de prețuri la laptele crud se va face de-a lungul lanțului de aprovizionare către consumatorii atunci, principalii beneficiari ai eliminării cotelor de lapte ar putea fi chiar aceștia. Ei vor putea să observe începând din acest an o diminuare a prețurilor la întreaga gamă de produse lactate și în special la brânză.  La nivel mondial, prețurile produselor lactate au înregistrat în 2014 o scădere de 48% (măsurată prin indicele de prețuri GlobalDairyTrade).   DairyCo prognozează că ”Tendința generală de scădere a prețurilor din a doua jumătate a anului 2014 pare a cunoaște un proces de aplatizare, având însă în vedere și faptul că și cererea de sezon a jucat un rol în respetiva tendință. Untul a prezentat unele semnale pozitive, înregistrând creșteri puternice la ultimele trei licitații din 2014, concretizate într-o mărire a prețului mediu la acest produs cu 10,4%, până la 3.145 dolari tona. În spatele acestor evoluții, se află și importanta îmbunătățire a ofertei de lapte la nivel mondial pe parcursul anului trecut. Acest lucru a condus la un surplus pe piețele mondiale, în același timp cu o diminuare a cererii, în special din partea Chinei. Totuși, chiar dacă nu este de așteptat să vedem un redresare semnificativă a prețurilor produselor lactate până în a doua jumătate a anului 2015, perspectivele pe termen lung pentru industrie rămân optimiste, în condițiile în care se anticipează că cererea mondială de lapte va depăși oferta pentru cel puțin 10 ani de acum înainte.".   De asemenea, Eurostat prognozează că cel mai mic nivel al prețurilor laptelui la poarta fermei va fi înregistrat în primul trimestru din 2015, pentru ca în a 2-a parte a anului să asistăm din nou la o creștere a acestora. Rămâne o întrebare de bază: Dacă prețul laptelui-materie primă va fi mai mic și în România, or să scadă și prețul lactatelor, în magazinele patriei? (Articol publicat in editia print, nr 14, a revistei Fabrica de Lapte. In imaginea de deschidere este predictia procentuala a Eurostat referitoare la modificarea productiei de lapte in statele Uniunii Europene)