In momentul de fata, pe agenda de lucru a Uniunii Europene este redeschisa tema cultivarii OMG-urilor, in spatiul comunitar.

Subiectul este privit cu deosebit interes in Romania, atat de ministrul Valeriu Tabara, cel care s-a declarat un sustinator fervent al acestor culture, dar si de oameni de afaceri din agricultura. Potrivit Money.ro, acestia din urma doresc cultivarea organismelor modificate genetic. Ratiunea acestei atitudini este simpla: cultivarea OMG-urilor presupune costuri mult mai mici decat a plantelor crescute natural, productiile sunt mai mari si chiar, spun fermierii, necesita o cantitate de ingrasaminte mai mica, ceea ce le face mai putin toxice. Toate acestea ar putea conduce la ieftinirea alimentelor. Pe de alta parte sunt activistii ecologisti, precum Greepeace, pentru care OMG-urile reprezinta doar un experiment care pune in pericol diversitatea genetica naturala a plantelor de pe Pamant sau ajuta la creearea unor specii de daunatori noi si mult mai rezistente decat cele actuale. Ramane insa situatia actuala: nici in UE nici in Romania nu este permisa cultivarea plantelor de laborator cu exceptia porumbului. Paradoxal, insa, se poate importa si chiar se importa cantitati apreciabile de OMG-uri din SUA ori tarile Americii Latine cu precadere plante tehnice precum soia. Recent, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a precizat ca Romania asteapta o decizie favorabila de la UE pentru a putea incepe, odata cu 1 ianuarie 2012, cultivarea OM-urilor pe scara larga. Fermierii abia asteapta. O spun sus si tare: stiinta va invinge. Plantele modificate genetic se vor cultiva pe scara larga. Au toate avantajele de partea lor. Ba, mai mult, sunt benefice si pentru sol. Doar daca ne gandim ca, pentru soia normala, sunt necesare 24 de kg de ingrasaminte pe hectar, anual, iar pentru cea modificata genetic doar 2 - 4 kg e lesne de inteles de ce sunt chiar mai ecologice OMG-urile, spune Culita Tarata, cel mai mare mosier al tarii. Acesta este sutinut si de Ioan Niculae, patronul InterAgro, care exploateaza 55.000 de hectare de teren agricol si care spune ca, in ciuda beneficiilor evidente ale cultivarii OMG-urilor cat si a testelor de laborator care n-au putut arata ca sunt nocive UE inca nu vrea sa lase la liber cultivarea acestor plante. Desi lumea e inundata de produse de laborator americane si sud-americane. Dar si forta de lobby a unor producatori de ierbicide si pesticide precum Monsanto e mare. Bine ca nu putem noi sa cultivam in schimb importam masiv pentru consum si procesare, exclama Niculae. Adrian Porumboiu are o problema concreta. Vrea sa fie lasat sa cultive soia modificata genetic, a carei cultivare e mai ieftina, pentru fabrica sa de biodiesel dar si pentru consum. O cincime din toate terenurile mele, circa 10.000 de hectare, sunt cultivate cu soia. Soia normala, din pacate. Nu-nteleg de ce n-am voie sa cultiv OMG dar, in schimb, sunt lasat sa import si sa procesez, afirma Porumboiu. Chiar si autoritatile de stat recunosc ca ar fi o decizie buna ca UE sa permita cultivarea tuturor tipurilor de plante modificate genetic. Evident, din motive de costuri si productie. Deocamdata noi doar importam 98% din totalul OMG-urilor consumate, ceva peste 800.000 de tone, doar soia, arata Eugen Radulescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Potrivit acestuia avem in tara doar 820 de hectare cultivate cu porumb modificat genetic Sa vedem ce decide UE in privinta plantelor astea. Cu siguranta marii producatori de pesticide si ierbicide au un cuvant greu de spus in luarea unei decizii, explica Radulescu. In ceea ce-i priveste pe ecologistii de la Greenpeace, principalul grup de lobby care militeaza impotriva cultivarii pe scara larga a OMG-urilor, pozitia lor e clara: aceste plante sunt daunatoare nu numai pentru om ci si pentru mediu iar omenirea ar trebui sa ramana la culturile clasice. Unele dintre pericolele acestor culturi pentru mediul inconjurator sunt cresterea folosirii substantelor toxice in agricultura, contaminarea genetica, contaminarea solului, pierderea biodiversitatii, dezvoltarea rezistentelor in insecte si ierburi rele sau efectele nedorite in alte organisme. Efectele asupra ecosistemelor sunt ireversibile si imprevizibile. Riscurile sanitare ale granitei largi a OMG-urilor prezente atat in alimentatia noastra, cat si in a animalelor, ale caror produsele consumam, nu se evalueaza corect, obtinerea unui astfel de rezultat continuand sa fie necunoscuta. Noi alergii, aparitia unor noi substante toxice si efecte neasteptate sunt unele dintre riscuri, este pozitia Greenpeace postata pe site-ul lor oficial. Populatia, directa expusa posibilelor efecte nocive ale OMG-urilor, nu a fost intrebata daca doreste sau nu sa manance alimente dezvoltate in laborator. Suprafata cultivata cu porumb MON 810, singura planta modificata genetic autorizata in Romania, a scazut dramatic in 2010 fata de 2009. Daca, potrivit datelor Centrului de Informare asupra OMG, suprafetele cultivate cu OMG in 2009 au fost de 3.243,52 hectare, anul trecut acestea s-au restrans la 822,6. Aceeasi organizatie arata ca aceste suprafete s-au micsorat semnificativ in tot spatiul comunitar si aduce ca argument cifrele oficiale ale UE, care arata ca, in 2010, suprafetele cultivate cu porumb modificat genetic din Uniunea Europeana au scazut cu 13% in comparatie cu 2009.