186

Producătorul din spatele brandului Lăptăria cu Caimac pregătește două investiții în energie regenerabilă, una pentru fabrica de lactate și cealaltă pentru ferma din Drăgoești, județul Ialomița. Finanțarea nerambursabilă aprobată ajunge la 1,804 milioane de euro, iar ambele proiecte includ capacități de stocare.
Energia începe să fie tratată în industria alimentară nu doar ca o cheltuială lunară, ci ca o variabilă strategică a producției. Un exemplu în această direcție este Agroserv Măriuța, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, care a obținut aprobarea pentru finanțarea a două proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile.
Potrivit raportării oficiale transmisă Bursei de Valori București la 9 septembrie 2026, cele două proiecte au fost declarate eligibile și incluse la finanțare în cadrul schemei administrate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), destinată investițiilor în noi capacități de producere a energiei regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din agricultură și industria alimentară.
Valoarea totală a finanțării nerambursabile aprobate este de 1.804.417 euro. Investiția este împărțită între două puncte importante ale activității companiei: fabrica de lactate și fermă.
Fabrica: 2 MW și peste 90% autoconsum
Pentru fabrica de lactate este prevăzută o finanțare nerambursabilă de 1.078.000 de euro, destinată instalării unei capacități fotovoltaice de 2 MW, cu sistem de stocare integrat.
Potrivit datelor raportate de companie, aproximativ 90,31% din energia produsă de această instalație ar urma să fie utilizată pentru autoconsum.
Este un indicator important pentru economia proiectului: obiectivul nu este construit în jurul ideii de a produce energie pentru piață, ci în jurul reducerii cantității de energie cumpărate din rețea pentru activitatea proprie.
În cazul unei unități de procesare a laptelui, această abordare are o logică economică directă. Fabrica reprezintă veriga industrială în care materia primă este transformată în produse finite, iar procesele de răcire, procesare, ambalare și păstrare presupun un consum energetic constant.
AFIR prezintă deja unitatea de procesare a Agroserv Măriuța ca pe o investiție importantă în infrastructura de colectare și procesare a laptelui, realizată la Drăgoești, Ialomița. Proiectul anterior a avut o valoare eligibilă de 4,925 milioane de euro, iar infrastructura creată are o capacitate de colectare, îmbuteliere și procesare de până la 73.288 de litri de lapte pe zi.
Prin urmare, noua investiție energetică trebuie privită în legătură cu infrastructura industrială existentă, nu ca un proiect separat de activitatea de bază.
Ferma: 1,349 MW și aproape 97% autoconsum
Al doilea proiect este destinat fermei și beneficiază de o finanțare nerambursabilă de 726.417 euro.
Capacitatea fotovoltaică prevăzută este de 1,349 MW, iar proiectul include, de asemenea, un sistem de stocare.
Compania estimează că aproximativ 97,18% din energia produsă va fi utilizată pentru autoconsum.
Împreună, cele două proiecte ajung la o capacitate fotovoltaică instalată de 3,349 MW, adică aproximativ 3,35 MW.
Diferența față de simpla instalare a unor panouri fotovoltaice este dată de componenta de stocare. Energia produsă și energia consumată nu trebuie să coincidă perfect în timp, iar bateriile pot crește gradul în care energia produsă local este utilizată în propriile operațiuni.
De ce contează pentru industria laptelui
Pentru un procesator de lactate, energia nu este un element secundar al costurilor operaționale.
Lanțul începe la fermă și continuă cu transportul laptelui, recepția, procesarea, răcirea, ambalarea și depozitarea produselor. O parte importantă a acestor operațiuni depinde de disponibilitatea continuă a energiei electrice.
În acest context, investiția Agroserv Măriuța are două componente economice.
Prima este reducerea expunerii la energia cumpărată din rețea.
A doua este creșterea predictibilității costurilor energetice.
Compania precizează în raportarea către BVB că implementarea proiectelor va contribui la reducerea dependenței de energia electrică achiziționată din rețea, la optimizarea costurilor operaționale și la eficientizarea consumului energetic la fabrică și fermă.
Nu înseamnă însă că investiția elimină costul energiei. Panourile, bateriile, mentenanța, amortizarea și finanțarea reprezintă, la rândul lor, costuri. Diferența este că o parte din consumul energetic al companiei este mutată către o infrastructură proprie de producție.
Finanțarea nu înseamnă încă proiecte finalizate
Un aspect important, care trebuie separat de anunțurile comerciale, este stadiul efectiv al investițiilor.
La 9 septembrie 2026, Agroserv Măriuța a anunțat eligibilitatea și includerea la finanțare a celor două proiecte. Următorul pas este contractarea.
Raportarea oficială precizează că eventualele contestații pot fi depuse în termen de cinci zile lucrătoare de la transmiterea notificărilor privind declararea proiectelor eligibile. Compania arată că, potrivit informațiilor disponibile la acel moment, eventualele contestații nu ar trebui să afecteze finanțarea proiectelor, aceasta fiind acoperită în limita bugetului disponibil.
Așadar, 1,804 milioane de euro reprezintă finanțarea nerambursabilă aprobată, nu bani deja încasați și nici o investiție deja pusă în funcțiune.
Această distincție este esențială într-o analiză economică.
De la producător de lapte la companie cu infrastructură energetică proprie
Investiția este interesantă și dintr-o perspectivă mai largă.
Agroserv Măriuța nu încearcă să își schimbe modelul de business. Rămâne un producător integrat, cu activități agricole, zootehnice și de procesare a laptelui.
Ceea ce se schimbă este modul în care compania își construiește infrastructura din jurul producției.
În loc ca energia să fie tratată exclusiv ca o resursă cumpărată din exterior, o parte importantă a acesteia urmează să fie produsă la fermă și la fabrică.
Iar cifrele de autoconsum anunțate pentru cele două proiecte — 90,31% la fabrică și 97,18% la fermă — arată că obiectivul principal este utilizarea internă a energiei, nu dezvoltarea unui business separat de producție și vânzare de electricitate.
Un semnal pentru industria alimentară
Cazul Agroserv Măriuța spune ceva și despre direcția în care se poate mișca industria alimentară românească.
Într-un sector în care producția este dependentă de refrigerare, procesare și funcționare continuă, energia poate deveni un factor competitiv la fel de important ca materia primă, logistica sau productivitatea.
De aceea, investițiile în regenerabile cu autoconsum și stocare nu mai trebuie privite doar prin prisma componentei „verzi”.
Ele pot deveni instrumente de control al costurilor și de reducere a expunerii la volatilitatea pieței energiei.
În cazul Agroserv Măriuța, următorul reper nu este însă anunțul finanțării, ci trecerea proiectelor din etapa de eligibilitate în etapa de contractare și, ulterior, în implementare.
Până atunci, cele două cifre rămân cele mai relevante: 3,349 MW capacitate fotovoltaică planificată și 1,804 milioane de euro finanțare nerambursabilă aprobată.
Pentru o companie care produce atât la fermă, cât și în fabrică, energia începe astfel să fie nu doar un cost de producție, ci o parte din infrastructura strategică a afacerii.