(Autor: Ilie Stoian) De regulă, se știe că moda se face la Paris. Nu și de această dată, când în cauză e industria mondială a laptelui.   De regulă, totul se reduce la analiza prețurilor la laptele-materie primă. Nu și de această dată, când specialiștii se întreabă încotro se va îndrepta industria. De regulă, procesatorul se orientează după cerințele piaței. Nu și de această dată, când cercetătorii și economiștii tind să creeze un nou drum. În Statele Unite ale Americii, el se va numi ”New Milk Life”. Vor putea jucătorii români să îmbrace ”noile haine”? Rămâne de văzut. ”Got Milk?” De ajuns!   Timp de două decenii, industria americană a laptelui s-a bazat pe memorabilul slogan "Got Milk?", aela care a definit longeviva campanie de promovare a consumului de lapte. Motto-ul devenit un ”icon”, parodiat deseori în fel de fel de moduri, evoca amintiri ale unor celebrități care erau înfățișate cu "mustață de lapte". Cu toate parodiile pe care le-a avut de suportat, campania nu și-a îndeplinit menirea, consumul de lapte crescând spectaculos doar în California! La nivel național, în State, consumul a fost în scădere constantă, încă din 1970.   Ca urmare, ”Got Milk?” a fost abandonată, inventându-se o nouă cale. La construcția noii campanii, care va purta numele de ”New Milk Life”,s-a pornit de la ideea de valorificare superioară a proteinei și de la rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul Milk Program Processor Education (MilkPEP), un program de marketing al industriei, finanțat de procesatorii de lapte. Scopul campaniei, despre care Dumnezeu știe cât va dura și aceasta!, este promovarea laptelui ca o băutură care este sursă nutritivă, de energie și proteine.   Firește, totul e gândit ca la carte, mesajele fiind diferențiate pe categorii de vârstă, ocupație, obicei de consum etc., fiind inclusă și promovarea altor produse lactate, în afară de laptele de băut. Noua orientare de marketing va modifica și planul de afaceri al procesatorilor, proteina fiind​​ în prezent un subiect fierbinte pentru marketer-ii care au dorit clip-uri cât mai sugestive, care să scoată cât mai mult în evidență pe Măria Sa, Proteina:   Iată: un clip înfățișează o mamă și un copil la joacă; un altul, un câine, frenetic după ce a ”hăpăit” un castron de lapte; un meci acerb de baschet, pe un drum de acces, sau o trupă de heavy-metal, într-un garaj. La finalul fiecărui clip, o voce din auff decretează: "Începeți ziua cu puterea proteinei. Laptele dă viață!" Noul slogan este creat de agenția”Goodby, Silverstein & Partners”, licența fiind deținută în comun cu MilkPEP.     Campania, însă, merge mai departe. Constatându-se faptul că o mulțime de consumatori apelează la alternative precum: ceaiuri, energizante ori băuturi din migdale, soia sau orez, în California se experimentează deja campania adiacentă ”Badtime Drink” și sub-varianta, ”Bedtime Drink”. Astfel, unele clip-uri arată personaje mahmure care beau lapte în timpul unei petreceri, sau alte personaje care se trezesc în miez de noapte, încălzesc lapte și îl beau, culcându-se la loc. Un clip care face furori printre californieni este acela în care un manager nervos se umple de pete și, pentru a se calma, bea lapte, iar altul, la fel de vesel, înfățișează o angajată stresată de șefi, care mușcă repetat dintr-un cașcaval. Bineînțeles, mesajul reamintește: Proteina din lapte îți redă puterea!Dar, ce e atât de special la proteina asta!?”Dezvoltarea de proteine ​​este foarte importantă pentru sănătatea economică a producătorilor de lactate”, potrivit lui Joan Geuss, un reputat analist al pieței mondiale de profil, citat de DairyReporter. În sprijinul afirmației, Geuss aduce următoarele argumente: ”Consumul de lapte lichid continuă să scadă în fiecare an. Cu toate acestea, există două segmente semnificative de creștere: unul este iaurtul, care se bucură de un salt semnificativ; celălalt produs este brânza, care are deja o creștere solidă.” Apoi, analizând segmentul brânzeturilor, Joan Geuss a constatat că vânzările cele mai mari sunt în Wisconsin și California, adică, acolo unde proteina din lapte este cel mai bine valorificată, specialistul american opinând: ”Este evident că laptele de Clasă III este motorul de creștere pentru industria produselor lactate din SUA.”Wisconsin, fiind cel mai important producător amercian de brânză, a beneficiat cel mai mult de rezultate. Ca dovadă, acopo, numai în 2012, producția de lapte a crescut cu 4,5%, 80 % din totalul de lapte-materie primă fiind cumpărat de producătorii de brânză. Dacă aceste tendințe vor continua, până în 2020, laptele de Clasă III va avea o pondere, în producția primară, de până la 50 % (Federal Milk Marketing Ordine-FMMO).   Evident, pentru procesatori este o cheltuială în plus. Mulți producători de brânzeturi plătesc fermierilor prime suplimentare, pentru nivelurile ridicate de proteine ​​din laptele colectat. Iar, în cazul iaurtului, este necesar un nivel ridicat de proteine, ​​ca un agent de îngroșare, dar nu numai.   Prețul poteinei din lapte va crește   Prețul proteinelor ​​din laptele american este ridicat și va continua să crească. Iar prețul laptelui de Clasă III, din SUA, utilizat pentru fabricarea brânzei, este baza pentru majoritatea plăților efectuate de procesatori, fermierilor.   Pentru noiembrie 2013, prețul a fost de 18.83 dolari per chintal (0.41 dolari per kg). Formarea prețului total se bazează pe valoarea solidelor din lapte: prețuri diferite pentru proteine, grăsimi, alte solide. În aceeași lună noiembrie 2013, proteina ​​din lapte a fost evaluată de la 3.63 dolari pe kilogram, la 8.00 dolari per kg, grăsimea din lapte, de la 1.63 dolari per kg, la 3.59 dolari per kg, precum și alte solide, de la 0.40 dolari per kg, la 0.88 dolari per kg.   Dar, prețul laptelui de Clasă  III este în realitate doar un index și reprezintă valoarea laptelui cu proteine ​​din lapte de 3 %, 3,5% grăsime și 5,7 %, alte solide. Pe termen lung, se consideră că proteina din lapte va fi driver-ul de creștere a prețului la laptele-materie primă și, desigur, al produselor lactate. Spre comparație, la începutul perioadei analizate, în anul 2000, prețul proteinelor și grăsimilor din lapte au avut valori de 1.50 per kg. Dar, în prezent, proteina ​​din lapte are o valoare dublă.   Proteina, ca proteina, dar brânza e pe bani!   Aceste tendințe sunt strâns legate de cererea tot mai mare de brânzeturi și de produse lactate din zona de ”beneficiu”. Iar, lucrurile nu se vor opri aici, ceea ce va însemna câștig suplimentar pentru procesatori. În plus, exporturile de brânză au crescut spectaculos. Calculul economic era cunoscut de mult, la fel și raportul direct dintre prețul proteinei din lapte și profitul procesatorului.   Astfel, în urmă cu aproape 100 de ani , Dr. Van Slyke arăta că procesul economic necesită un nivel ridicat de proteine ​​din lapte. Și acum, valoarea calculată în fiecare lună pentru proteinele din lapte se bazează pe prețul en-gros al brânzei și pe prețul grăsimii din lapte de la producător.   Factorul grăsimilor este derivat din diferența de valoare de grăsime din lapte și valoarea acesteia în brânza-produs finit, comparativ cu valoarea de grăsime din unt. Prin urmare, proteina ​​din lapte dă valoarea ridicată, deoarece permite grăsimilor din lapte să aibă o valoare mai mare, atunci când este utilizată în brânză. România va fi prezentă în peisaj?   Așadar, din punctul de vedere al unui producător de lactate, cel mai bun mod de a maximiza linia de venituri este aceea de a maximiza proteina ​​din lapte. Iar, dacă vom aduna și datele de consum și perspectivele piețelor din Uniunea Europeană, concluzia este una singură: valorificarea superioară a proteinei din lapte înseamnă viitorul industriei!   Dar, unde va fi România? Va prinde măcar un colț al tabloului general sau va rămâne tot pe cantul prăfuit al ramei? Ca să fim ceva mai lămuriți, am cerut opiniile unora dintre specialiștii de prim rang ai industriei românești de lactate. Iată ce răspunsuri am primit   Dr. Ing. George Grecu, Specialist în Industria laptelui:De curând, a apărut în SUA conceptul New Milk Life, înlocuitorul lui ”Got Milk?”.Ce facem, noi, în România? Privim și așteptăm să ne bage alții idei și concepte în sac. Până atunci, ne luptăm unii cu alții pe o piață saturată de aceleași produse. Ne batem în prețuri, în ambalaje și nu în concepte strategice, în informarea corectă a consumatorilor.Ce va urma? Vor urma falimente, în rândul celor care nu știu, sau nu pot, să își adapteze afacerea la cerințele de piață legate de calitate, cost și beneficii, și supremația supermarketurilor, mai ales pe mărci private produse în alte țări, fără ca cineva să intervină. Milk for Life, din păcate, nu se va putea aplica și în România, dacă ne referim strict la companiile românești. Nu are cine, nu are unde și nu are cum. Interesele sunt divergente iar statul are alte preocupări, decât buna nutriție a populației și sănătatea ei fizică și mentală.Dr. Ing. Mihaela Dana Pop – Manager Vânzări DuPont Nutrition & Health România: Industria românească de profil este capabilă, din punct de vedere tehnologic, să realizeze o producţie de lactate diversificată, din punct de vedere al aportului proteic, care să se înscrie în noua linie prefigurată la nivel mondial. Din punct de vedere al cheltuielilor, însă, numai companiile mari îşi pot permite implicarea activă în promovarea unui astfel de trend. Acest lucru implică o colaborare activă între departementele de marketing şi nutriţioniştii care pot demonstra că produsele lactate sunt un vector al digestiei proteice, deoarece, pe lângă proteina predigerată, pot furniza şi enzimele necesare procesului metabolic.Dacă vorbim despre consumatorul român şi piaţa românească, eu consider că pentru atingerea unui obiectiv de creştere a consumului de lactate, la nivel naţional şi de conştientizare şi înţelegere a necesităţii unui aport proteic de calitate, în contextul unei alimentaţii sănătoase, este nevoie de o implicare importantă a statului, în primul rând în educaţie. Cum acest trend mondial este susţinut de guverne şi asociaţii de producători privaţi, interesaţi în educarea consumatorilor, consider oportun un început şi în Romania, în crearea unor astfel de organisme, cu rol în educaţia consumatorilor în domeniul consumului de lactate, deci a unei alimentaţii sănătoase.Anca Stroe, Director Marketing Danone Europa de Sud Est:Din cercetările de piață centralizate de Danone, reiese că românii sunt tot mai interesați de alimentele sănătoase și de o alimentație echilibrată, care să le aducă un plus de bine în viață. O astfel de schimbare este și aceea legată de consumul de lactate și, dacă vrem să mergem și mai concret, ne putem referi la campania noastră educațională "1 iaurt pe zi - Sănătatea ți-o menții!". Așadar,  Danone are în centru exact beneficiile iaurtului în alimentația zilnică, în principal, aportul de proteine de calitate, calciu și bacterii benefice pentru sistemul digestiv, deci este în linie cu tendința menționată, dacă nu cumva, putem spune că s-a plasat mereu în avangardă. Danone a dezvoltat multe produse cu valoare adaugată care satisfac nevoi specific nutriționale și de sănătate: produse light, recomandate în dietele hipocalorice (în gamele Danone și Activia), produse pentru menținerea sănătății digestive (Activia); pentru buna dezvoltare a copiilor (Danonino, cu adaos de calciu și vitamina D) , pentru imunitate (Actimel), pentru sațietate (Oikos bogat în proteine, dar fără să fie gras).Cât despre consumatorul român, el este deschis către nou și răspunde pozitiv la inovațiile din piață, așa cum am observat și în cazul ultimelor lansări Danone: Oikos, Danonino de băut, Cremosso Intens, Danone cu fructe, cu 0% grăsime, Activia Mic Dejun etc..Pe de altă parte, să nu uităm că, în România, consumul de iaurt pe locuitor este foarte mic și orice schimbare notabilă de comportament alimentar va avea nevoie de timp. Însă, împreună cu experți din comunitatea medicală și cu alți lideri de opinie, ne străduim să promovăm această schimbare în rândul copiilor și tinerilor, pentru că alimentația echilibrată trebuie înțeleasă ca o deprindere pentru întreaga viață, nu ca un set de constrângeri pe care ni le impunem după ce răul s-a produs, deja.