ANAR informează printr-un comunicat că a elaborat proiectul celui de-al doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic, pentru perioada de planificare 2016 - 2021, document pe care îl supune dezbaterii publice timp de şase luni.

  Planul de Management al Bazinului Hidrografic reprezintă instrumentul principal de implementare al Directivei Cadru Apă 60/ 2000/ EC, ce are ca principale obiective prevenirea deteriorării, atingerea şi menţinerea 'stării bune' a apelor, protecţia uniformă a apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi promovarea utilizării durabile a apei.   O etapă importantă în vederea finalizării celui de-al doilea Plan Naţional de Management o reprezintă procesul de consultare şi participare a factorilor interesaţi şi a publicului larg, proces ce răspunde cerinţelor art. 14 din Directiva Cadru Apă 60/ 2000 a Uniunii Europene care specifică: 'Statele membre trebuie să încurajeze toate părţile interesate în implementarea Directivei şi în elaborarea Planurilor de Management Bazinale, se menţionează în comunicatul ANAR. În contextul dezbaterii publice referitoare la documentul strategic, la nivelul celor 11 Administraţii Bazinale de Apă din ţară se vor organiza întâlniri cu factorii interesaţi, până în luna iunie 2015, pentru fiecare problematică, categorie de utilizatori (aglomerări umane, industrie, agricultură, hidroenergie, transporturi etc.), în scopul consultării acestora pe probleme specifice.   Totodată, vor fi discutate măsurile pentru reducerea poluării apelor cu substanţe organice, nutrienţi şi substanţe periculoase, precum şi măsurile pentru atenuarea alterărilor hidro-morfologice, pe care factorii interesaţi menţionaţi trebuie să le implementeze în următorii 6 ani.   În cadrul dezbaterilor publice, fiecare participant are posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere şi să contribuie cu propuneri pertinente la îmbunătăţirea acestui document. În acest sens, documentul cu toate anexele aferente a fost publicat pe website-ul ANAR în vederea accesului la informaţii, pe o perioadă de 6 luni, până la 22 iunie 2015, a tuturor factorilor interesaţi în gospodărirea resurselor de apă (autorităţi locale şi judeţene, instituţii publice locale şi judeţene, instituţii descentralizate, ONG-uri, utilizatorii de apă etc.), precum şi a publicului larg. România are o suprafaţă de 238.391 kilometri pătraţi şi o populaţie de 20.020.074 locuitori şi se află în proporţie de 97,4% în bazinul Dunării, ceea ce reprezintă 29% din suprafaţa acestuia.   Bazinul hidrografic al Dunării se întinde pe teritoriile a 19 state din Europa continentală având o suprafaţă de circa 800.000 kmp, fiind astfel considerat cel mai internaţional bazin hidrografic din lume. Aproximativ o treime din suprafaţa bazinului hidrografic şi o treime din lungimea fluviului se află pe teritoriul românesc. De asemenea, datorită influenţei Dunării asupra morfologiei ţărmului şi stării apelor în bazinul hidrografic al Dunării au fost incluse apele costiere ale României, precum şi bazinele afluenţilor care se varsă în Marea Neagră (cu o suprafaţă de circa 5.198 kmp), formând, astfel, Districtul Hidrografic al Dunării, în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apă.   Reţeaua hidrografică din România are o lungime de 78.905 kilometri şi formă radială, 98% dintre râuri izvorând din Munţii Carpaţi. Pe teritoriul ţării noastre se află cursurile superioare şi mijlocii ale unui număr important de râuri care traversează frontiera de stat, iar râurile Tisa, Prut şi Dunăre formează o parte a frontierei României.   Principalele râuri sunt: Mureş (761 kilometri), Prut (742 kilometri), Olt (615 kilometri), Siret (559 kilometri), Ialomiţa (417 kilometri), Someş (376 kilometri) şi Argeş (350 kilometri). Cele mai importante lacuri sunt cele provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim - 425 kilometri pătraţi, Sinoe - 171 kilometri pătraţi) şi lacurile formate de-a lungul malurilor Dunării (Brateş - 21 kilometri pătraţi). Lacul Bucura, cu o suprafaţă de 10,8 hectare, este cel mai mare lac glaciar. Cele mai mari lacuri de acumulare cu folosinţe complexe sunt cele de pe Dunăre la Porţile de Fier II (40.000 hectare) şi Porţile de Fier I (10.000 hectare), iar pe râurile interioare Stânca - Costeşti (5.900 de hectare) pe Prut şi Izvoru Muntelui pe râul Bicaz (3.100 de hectare).   Resursele de apă din râurile interioare sunt de 40 de miliarde metri cubi, ceea ce reprezintă 50% din resursele de apă ale fluviului Dunărea. România are o resursă specifică din râurile interioare de 1.870 metri cubi/locuitor/an şi, din acest punct de vedere, ocupă locul 13 în Europa.