Potrivit FoodNavigator, raționalizarea ar putea deveni o realitate pe măsură ce populațiile cresc și schimbările climatice mușcă. Dar l-ar susține consumatorii și ce ar însemna aceasta pentru producătorii de alimente?

O măsură radicală

Oricât de radical ar suna, guvernele ar putea fi forțate să introducă raționalizarea anumitor alimente. Creșterea populației globale și impactul schimbărilor climatice asupra securității alimentare pun resursele sub o presiune din ce în ce mai mare.

„Pe parcursul următorilor 20 de ani, pe baza a ceea ce a fost deja copt, știm că vor fi mai mulți oameni în lume – foarte probabil încă 800 de milioane de oameni, pe măsură ce populația lumii crește la doar nouă miliarde”, spune James Pomeroy, economist global pentru HSBC. „Și odată cu asta, cererea de alimente se va intensifica”.

Această perspectivă foarte reală determină guvernele să ia în considerare toate opțiunile pentru a proteja securitatea alimentară. Și una dintre aceste opțiuni este raționalizarea.

Dar, deși acest lucru a fost ceva experimentat de europeni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ar putea deveni o realitate permanentă pentru generațiile viitoare. Sau cel puțin, pentru anumite tipuri de alimente, și anume cele considerate a fi dăunătoare mediului.

Consumatorii, însă, nu sunt împotriva ideii. Un studiu de la Climate Change Leadership Group de la Universitatea Uppsala din Suedia a constatat că 40% din public poate sprijini raționalizarea bunurilor cu impact ridicat asupra climei, atingând niveluri de acceptare similare cu cele ale impozitării.

„Raționalizarea poate părea dramatică, dar la fel sunt și schimbările climatice”

„Raționarea poate părea dramatică, dar la fel și schimbările climatice”, explică Oskar Lindgren, doctorand în resurse naturale și dezvoltare durabilă la Departamentul de Științe ale Pământului de la Universitatea Uppsala, care a condus studiul. „Acest lucru poate explica de ce sprijinul este destul de mare.”

O altă teorie pentru nivelul ridicat de sprijin pentru propunere este faptul că există o inegalitate alimentară semnificativă pe tot globul, Națiunile Unite afirmând că actuala producție globală de alimente este suficientă pentru a hrăni pe toată lumea de pe planetă și, totuși, foamea continuă să crească în unele părți ale lumii.

Pe scurt, unii oameni mănâncă mai mult decât partea lor echitabilă, iar alții mor de foame. Raționalizarea ar neutraliza această problemă.

„Un avantaj al raționării este că poate fi perceput ca echitabil, dacă este independent de venit”, spune Lindgren. „Politicile percepute ca fiind corecte se bucură adesea de niveluri mai ridicate de acceptare.”

Înainte de începerea studiului, echipa a examinat politicile existente care vizează reducerea consumului de alimente cu impact ridicat asupra climei, inclusiv de carne. Ei au descoperit că acceptarea publică a unei anumite politici depinde în mare măsură de faptul că aceasta este percepută ca justă sau nu.

Până acum, cercetările în acest domeniu au examinat în principal instrumente economice, precum taxele pe carbon, așa că conceptul de raționalizare este încă relativ nou... cel puțin pentru această generație.

Studiul, care a inclus 8.654 de persoane din Brazilia, India, Germania, Africa de Sud și Statele Unite, a comparat acceptabilitatea de către consumatori a raționalizării așa-numitelor alimente cu emisii intensive, cum ar fi carnea, cu acceptabilitatea taxelor pe aceleași produse. Interesant, părea să existe o mică diferență între rezultate.

„Nu există aproape nicio diferență de acceptabilitate între raționalizare și impozitare”

„Cel mai surprinzător este că nu există aproape nicio diferență de acceptabilitate între raționalizare și impozitare”, spune Mikael Karlsson, lector superior în conducerea climatică la Universitatea Uppsala și unul dintre cercetătorii din spatele studiului. „Ne așteptam ca raționalizarea să fie percepută mai negativ, deoarece limitează direct consumul oamenilor.”

Totuși, studiul arată că acceptarea este diferită între țări. Pentru că, în timp ce opinia despre raționalizare este ridicată în India (46%) și Africa de Sud (49%), este mult mai mică în Germania (29%) și Statele Unite (29%). Brazilia este undeva la mijloc la 40%.

Poate deloc surprinzător, toate țările au arătat rezultate pozitive în rândul persoanelor care își exprimă îngrijorarea cu privire la schimbările climatice, pe lângă persoanele mai tinere și mai educate.

Este important de reținut că, deși 8.654 este un număr mare, este o mică parte din populația celor cinci țări studiate, astfel încât rezultatele ar putea să nu fie cu adevărat reprezentative pentru populația mai largă. Dar sunt necesare cercetări suplimentare.

„Acum sunt necesare mai multe cercetări privind atitudinile față de raționalizare și proiectarea unor astfel de instrumente de politică”, spune Lindgren. „Raționalizarea apei are loc în multe părți ale lumii și mulți oameni par dispuși să-și limiteze consumul în scopuri de atenuare a schimbărilor climatice, atâta timp cât alții fac același lucru. Acestea sunt constatări încurajatoare”, spune Lindgren.

Este raționalizarea aplicabilă la scară globală?

Ca și în cazul tuturor studiilor care caută să evalueze opinia publică, în prezent este doar ipotetică. Rămâne de văzut dacă consumatorii ar fi atât de entuziaști dacă acest lucru ar deveni realitate.

Și adevărul este că, pentru ca raționarea să aibă un efect semnificativ, atât asupra sănătății planetei, cât și asupra egalității alimentare globale, ar fi nevoie de respectarea tuturor economiilor majore. Faptul că două dintre cele mai puternice economii din lume, Germania și Uni Statele Unite, au avut niveluri scăzute de acceptare a raționalizării propuse, chiar și într-o etapă ipotetică, nu este de bun augur pentru adoptarea viitoare. Deși poate veni momentul în care oamenii pur și simplu nu au de ales, iar resursele trebuie să fie limitate.

„O populație în creștere înseamnă mai multe guri de hrănit. Populația globală în expansiune devine din ce în ce mai bogată, iar oamenii mai bogați tind să mănânce mai mult și să solicite alimente care necesită resurse intensive pentru a produce, în special carne și lactate”, a declarat un purtător de cuvânt al programului guvernamental britanic, Global Food Security. (Foto: Freepik)