Spre deosebire de narațiunea dominantă care tinde să învinuiască consumatorii pentru că au făcut alegeri alimentare greșite, există tot mai multe dovezi că alegerile individuale sunt modelate de așa-numitele ”medii alimentare” în care navighează consumatorii, se arată în studiul publicat recent de Biroul European pentru Drepturile Consumatorilor (BEUC), intitulat ”Illusion of Choice”. Însă, pentru cine se uită puțin mai atent în magazinul alimentar, devine clar că nu există o alegere liberă a consumatorului, luată în vid și bazată pe cele mai bune informații disponibile, ci mai degrabă este manipulat de o gamă complexă de influențe, dincolo de controlul individual.

Conceptul de ”Mediu Alimentar”

În prezent, mediile alimentare nu asigură că opțiunea sănătoasă și durabilă, care nu este întotdeauna cea mai ușoară pentru consumatori. Majoritatea indivizilor nu realizează în ce măsură alegerile lor sunt dirijate de o multitudine de factori, de la reclamele pe care le văd pe panouri publicitare în stradă, până la gama de produse alimentare care este disponibilă la supermarketul în care fac cumpărături, prin ofertele promoționale și reducerile oferite de comercianții cu amănuntul.

Mediile alimentare reprezintă ”contextul fizic, economic, politic și socio-cultural în care consumatorii interacționează cu sistemul alimentar pentru a lua deciziile privind achiziționarea, prepararea și consumul alimentelor”.

Factorii care influențează alegerea consumatorilor variază de la marketing și publicitate, oferte promoționale, disponibilitatea și prețul alimentelor, aspectul spațial în supermarketuri și multe altele.

Conceptul de medii alimentare a fost descris și explicat pe larg într-un brief de politici elaborat de 24 de organizații ale societății civile care participă la Coaliția UE pentru Politici Alimentare, inclusiv BEUC, EPHA și Eurogrup pentru Animale. Iar, acest raport oferă o înțelegere practică a mediilor alimentare prin exemple din viața reală de medii, atât bune, cât și rele.

Ce se întâmplă la nivelul UE?

Strategia Farm to Fork, modelul UE pentru alimentație și agricultură durabilă publicat de Comisia Europeană în 2020, afirmă în mod clar că modelele actuale de consum în UE nu sunt durabile atât din punct de vedere al mediului, cât și din punct de vedere economic.

Ea notează că aportul mediu de energie, de carne roșie (inclusiv carne de vită, porc, miel și capră), și carne procesată, zaharuri, sare și grăsimi, continuă să depășească recomandările, în timp ce consumul de cereale integrale, fructe, legume, leguminoase și semințe este insuficient.

Deși recunoaște rolul mediilor alimentare și consideră că toți actorii din lanțul alimentar ar trebui să considere responsabilitatea lor de a sprijini consumatorii în alegerea alimentelor sănătoase și durabile, Strategia Farm to Fork nu face propuneri concrete pentru crearea unor medii alimentare favorabile.

În schimb, se concentrează pe împuternicirea consumatorilor să facă alegeri informate, sănătoase și durabile, în primul rând cu ajutorul etichetării.

Cu toate acestea, în timp ce informațiile și etichetarea consumatorilor sunt importante și necesare (atât pentru a permite alegerea informată a consumatorilor, cât și pentru a stimula producătorii să își îmbunătățesc produsele), dovezile arată că astfel de măsuri sunt insuficiente în sine.

Alegerile consumatorilor sunt puternic influențate de alte elemente ale mediilor alimentare, cum ar fi publicitatea și marketingul, disponibilitatea sau prețurile.

În această toamnă, Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere pentru un cadru legislativ pentru sisteme alimentare durabile (FSFS) ca una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei F2F.

Se așteaptă ca această legislație să introducă definiții, obiective și principii cheie pentru a deschide calea pentru ca legislația alimentară UE și națională existentă și viitoare să stabilească un sistem alimentar durabil care să funcționeze în limitele planetare.

Aceasta trebuie să includă promovarea unor medii alimentare favorabile în care dietele sănătoase și durabile, care sunt mai bazate pe plante și cu produse de origine animală mai puține și mai bune sunt alegerea ușoară pentru oameni.

Verificarea realității

În timp ce oamenii se confruntă cu acest lucru în viața lor de zi cu zi, conceptul de mediu alimentar poate suna abstract pentru mulți și nu poate fi identificat imediat, în mod paradoxal.

Cu ajutorul membrilor respectivi ai organizațiilor, BEUC a colectat dovezi și exemple de astfel de practici de către o serie de actori (inclusiv comercianți cu amănuntul, sectorul ospitalității, cantine etc.), din Europa.

Raportul nu își propune să fie (și nici nu ar trebui să fie în vreun fel considerat ca) o analiză exhaustivă a practicilor bune și rele ale actorilor lanțului alimentar sau a factorilor care contribuie la mediile alimentare. Mai degrabă, acțiunea oferă un instantaneu ilustrativ al numeroșilor factori care influențează constant alegerile și preferințele consumatorilor.

Ce înțelegem prin medii alimentare favorabile?

Mediile alimentare favorabile sunt înțelese ca practici care încurajează și stimulează consumul de alimente sănătoase, hrănitoare și ecologice, alimente pe bază de plante procesate minim, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele, semințele și cerealele integrale, precum și cantități limitate de alimente de origine animală (ASF), cu standarde ridicate de bunăstare a animalelor.

Dimpotrivă, practicile care nu sunt conforme cu criteriile de mai sus sunt considerate ca contribuind la mediile alimentare nefavorabile. Acestea includ practici care împing consumatorii să consume alimente care contribuie cel mai mult la dietele nesănătoase, cum ar fi alimentele foarte procesate, bogate în grăsimi, zaharuri și sare (HFSS), precum și carnea roșie și procesată.

Dietele care se bazează în mare măsură pe aceste produse sunt legate de dezvoltarea mai multor boli netransmisibile (BNT), cum ar fi obezitatea, diabetul, mai multe tipuri de cancer și bolile cardiovasculare.

Practici care împing consumatorii spre consumul de alimente cu impact ridicat asupra mediului și /sau standardele scăzute de bunăstare a animalelor, cum ar fi PPA, din sistemele industrializate de creștere a animalelor, sunt, de asemenea, considerate ca contribuind la mediile alimentare nefavorabile.

Ce e ”dieta sănătoasă durabilă”?

Potrivit FAO, dietele durabile sănătoase ”au presiune și impact redus asupra mediului, sunt accesibile, sigure și echitabile și sunt acceptabile din punct de vedere cultural”.

Ele sunt ”bazate pe o mare varietate de alimente neprocesate sau minim procesate, echilibrate între grupurile de alimente, restricționând în același timp produsele alimentare și băuturi foarte procesate”.

Acestea ”includ cereale integrale, leguminoase, semințe și o abundență și varietate de fructe și legume” și ”pot include cantități moderate de ouă, lactate, păsări și pește; și cantități mici de carne roșie”.

În UE, aportul mediu de energie, carne roșie și procesată, zaharuri, sare și grăsimi continuă să depășească recomandările, în timp ce consumul de cereale integrale, fructe și legume, leguminoase și semințe este insuficient.

Alimentele de origine animală

Aporturile actuale de carne nu sunt conforme cu recomandările dietetice, consumul  depășindu-le de 2-4 ori. În același timp, doar 12% din populația UE consumă cele cinci porții sau mai multe recomandate de fructe. și legume zilnic.

Alinierea dietelor europenilor cu recomandările de alimentație sănătoasă ar contribui la securitatea alimentară, deoarece o proporție considerabilă a terenurilor agricole este folosită pentru a produce hrana pentru animale, mai degrabă decât alimente pentru consumul uman direct. De asemenea, ar reduce semnificativ amprenta de mediu a alimentelor.

Într-adevăr, zootehnia este în mare măsură cunoscută ca unul dintre principalii factori ai schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Alimentele reprezintă 42% din impacturile asupra mediului ale consumului unui cetățean al UE cu multiple granițe planetare depășite doar de sistemul alimentar. În cadrul categoriei de alimente, produse de origine animală, de ex. carnea, lactatele și ouăle sunt responsabile pentru cea mai mare parte a impactului consumului de alimente pentru majoritatea categoriilor de impact.

Atunci când se adaugă emisiile legate de producția, transportul și prelucrarea furajelor la emisiile din sectorul agricol european, sectorul zootehnic este responsabil pentru 81-86% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din agricultură.

Grupul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (IPCC), a recunoscut că schimbările aduse stilurilor de viață și comportamentului, inclusiv trecerea la diete sănătoase durabile, pot duce la o scădere cu 40-70% a emisiilor de GES la nivel mondial până în 2050, îmbunătățind în același timp sănătatea și bunăstarea.

Mai multe țări europene și-au actualizat orientările naționale privind alimentația, pentru a lua în considerare impactul asupra mediului al alegerilor alimentare. De exemplu, Danemarca și-a actualizat FBDG-urile în 2021, pentru a îndemna oamenii să mănânce mai multe fructe, legume și leguminoase și mai puțină carne.

Cantitatea recomandată de carne a fost redusă de la 500 g la 350 g pe săptămână în noile ghiduri, iar danezilor li se recomandă să mănânce 100 g de leguminoase, pe lângă 600 g de fructe și legume, pe zi. În mod similar, Spania și-a actualizat FBDG-urile și recomandă maxim trei portii de carne pe saptamana.

Sănătatea umană și cea animală

Sănătatea umană și cea animală sunt intrinsec legate, așa cum este recunoscut de abordarea One Health. Un aspect cheie care leagă cele două este utilizarea antimicrobienelor, a căror utilizare inadecvată – atât la oameni, cât și la animale – alimentează rezistența la antimicrobiene (AMR).

OMS a declarat AMR una dintre primele 10 amenințări globale pentru sănătatea publică cu care se confruntă umanitatea. În UE, utilizarea preventivă de rutină a antibioticelor veterinare a fost interzisă din ianuarie 2022. Vânzările de antibiotice veterinare s-au redus aproape la jumătate în perioada 2011-2021, potrivit OMS. ultimele date UE. Între 2018 și 2021, statele membre au atins aproximativ o treime din ținta de reducere de 50 %, stabilită pentru 2030 din Strategia Farm to Fork.

Cu toate acestea, unele țări continuă să rămână în urmă. Pe măsură ce ritmul scăderii vânzărilor de antibiotice pare să fi încetinit din 2017, eforturile trebuie menținute această tendință descendentă.

În cele din urmă, standardele UE privind bunăstarea animalelor nu sunt în prezent la pas cu evoluțiile științifice și cu așteptările cetățenilor europeni că animalele de fermă ar trebui să trăiască o viață bună. Setul minim de reguli stabilit de legislația UE oferă doar un nivel suboptim al bunăstării animalelor de fermă, după cum a constatat verificarea conformității din legislația UE privind bunăstarea animalelor.

În absența unor reguli mai ambițioase, consumatorii care doresc să cumpere alimente cu proteină animală derivate din animale care au fost ținute în condiții mai bune, trebuie să caute eticheta ecologică sau alte etichete dezvoltate de sectorul privat, dintre care unele au o credibilitate îndoielnică.

Atât reducerea consumului de alimente de origine animală, cât și schimbarea modului în care sunt crescute animalele sunt esențiale pentru a face față provocărilor menționate mai sus.

Dar alternativele?

Ca alternative, putem găsi pe piață un număr tot mai mare de produse pe bază de plante. Ele joacă un rol în trecerea la diete cu cantități mai mici de proteine animale, de exemplu, oferind confort pentru consumatori. Cu toate acestea, la fel ca omologii lor din carne, cum ar fi burgerii și cârnații, produsele pe bază de plante variază în ceea ce privește calitatea nutrițională (în special conținutul de sare și grăsimi saturate), și nivelul de procesare.

Prin urmare, producătorii de alimente ar trebui să lucreze la îmbunătățirea compoziției acestor produse, inclusiv a biodisponibilității micronutrienților cheie (fier, calciu, B12 etc.) și a prezenței substanțelor potențial dăunătoare (de exemplu, izoflavonele din soia).

Denumirea alternativelor pe bază de plante nu ar trebui nici să inducă în eroare consumatorii și nici să-i descurajeze să cumpere aceste produse. De exemplu, utilizarea denumirilor culinare de carne pe alimentele pe bază de plante (cum ar fi friptura, cârnații, burgerul), facilitează consumatorilor să știe cum să integreze aceste produse într-o masă și, ca atare, nu ar trebui interzisă.

Alternativele pe bază de plante pot juca un rol important în sprijinirea consumatorilor să treacă de la rate mari de consum la un model alimentar mai ecologic. Cu toate acestea, ar trebui să fie preferat consumul de alimente sănătoase din surse vegetale, cum ar fi legumele.

Ce înseamnă iluzia alegerii?

Iluzia alegerii se referă la faptul că, atunci când se iau decizii privind cumpărarea, gătitul sau consumul de alimente, preferințele consumatorilor sunt puternic influențate de mai mulți factori. Departe de a fi aleatoriu sau neintenționat, acești factori au fost meticulos studiati și utilizați pentru a declanșa consumul anumitor produse.

Bazându-se pe voința și responsabilitatea consumatorilor (doar) de a face alegeri alimentare mai bune, s-a dovedit a fi o abordare ineficientă. Ca atare, OMS a criticat narațiunea continuă conform căreia abordarea obezității este responsabilitatea individului și nu responsabilitatea societății mai largi, inclusiv a guvernelor, ca unul dintre barierele în calea implementării politicilor de obezitate.

Este necesară remodelarea activă a mediilor alimentare pentru a susține modele alimentare mai sănătoase și durabile. Acest lucru poate fi realizat prin politici și intervenții care abordează disponibilitatea alimentelor, accesibilitatea, caracteristicile și dezirabilitatea.

Puterea semnalelor de preț

Prețurile alimentelor joacă un rol cheie în modelarea deciziilor noastre de cumpărare și consum. Într-un studiu recent al consumatorilor europeni, prețul a fost constatat a fi principala barieră în calea alimentației durabile.

În ultimii ani, întreruperile lanțului alimentar și o creștere a costurilor la energie și prețurile combustibililor, exacerbate de invadarea Ucrainei de către Rusia și de dependența UE de inputurile agricole importate, au condus la o inflație semnificativă, afectând în special coșurile de cumpărături ale consumatorilor.

Organizațiile din Europa au raportat că mulți consumatorii și-au schimbat comportamentul de cumpărături ca urmare a crizei costului vieții, unele țări raportând că ace3știa au sărit din ce în ce mai mult peste mese, cumpărând alimente congelate pentru a reduce costurile sau recurg la preparate gata.

Accesibilitatea alimentelor și prețurile rămân una dintre preocupările majore pentru consumatori, cu atât mai mult în perioade de criză. Prin strategiile și promoțiile lor de prețuri, companiile pot face multe pentru a sprijini sau, dimpotrivă, a împiedica obiceiurile alimentare durabile și sănătoase.

Un obstacol în calea consumului de alternative (procesate) pe bază de plante, la carne, este prețul lor mai mare (acest lucru este mai puțin adevărat pentru leguminoase neprocesate, totuși). În timp ce diferența de preț între produsele prelucrate pe bază de animale și cele pe bază de plante s-a redus în timp, aceasta rămâne un factor de descurajare pentru mulți consumatori. Afacerile alimentare trebuie să-și intensifice eforturile pentru a încerca să reducă acest decalaj.

Costurile ascunse ale alimentelor

Prețurile de astăzi reflectă slab costurile pentru societate asociate cu producția și consumul de alimente. Acest lucru este valabil mai ales pentru ASF. Ca De exemplu, un raport recent al Curții de Conturi a UE a recunoscut că transportul pe scară largă pe distanțe lungi de animale vii în, către și dinspre UE este profitabil doar pentru că nu a fost atribuită nicio valoare monetară suferinței animalelor în timpul transportului. Curtea a recomandat în schimb să se țină seama de aceasta în costurile de transport și prețul cărnii.

Cercetările comandate de Eurogroup for Animals au estimat costurile externe ascunse ale producției de alimente cu proteină animală în UE (inclusiv exporturile) la 1.567 miliarde de euro, adică, de aproximativ 7,6 ori mai mari decât costurile economice ale producției în sine.

Costurile ascunse externe ale consumului au fost estimate la 1.455 de miliarde de euro, pentru anul 2022, sau de aproximativ 7,8 ori mai mare decât costurile economice ale consumului de alimente de origine animală din UE. Mai simplu, prețul plătit de consumatori în magazin reprezintă aproximativ 13% din costurile adevărate, asociate consumului în UE.

Cauzele cheie ale acestor costuri externe ascunse sunt bunăstarea scăzută a animalelor, bolile legate de alimentație și impactul asupra mediului (în special poluarea aerului și utilizarea terenurilor). Aceste costuri sunt chiar mai mari decât contribuția la schimbările climatice, în timp ce, din punct de vedere istoric, primesc o atenție semnificativ mai mică.

În continuare, cercetarea a constatat că o combinare a sistemelor de producție mai bune, cu un consum mai mic de alimente cu proteină animală ar reduce costurile ascunse ale acestora și ar sprijini ambiția UE de a reduce amprenta de mediu a alimentelor și de a îmbunătăți bunăstarea animalelor, reducând în același timp numeroasele efecte asupra sănătății umane.

Costurile ascunse ale dietelor nesănătoase

Dietele nesănătoase sunt una dintre principalele cauze de boli în UE. Bolile netransmisibile, precum cele cardiovasculare, anumite tipuri de cancer, diabetul, bolile respiratorii cronice, bolile hepatice, obezitatea și sănătatea mintală sunt o povară majoră a sănătății secolului XXI.

Numai aceste afecțiuni reprezintă 85% din întreaga povară a bolilor, iar peste 90% din totalul deceselor din UE.

În 2019, peste 814.000 de decese premature și peste 14 milioane de ani de viață sănătoasă pierduți în UE au fost atribuite dietelor nesănătoase. Decesele premature reprezintă o pierdere de 115 miliarde EUR anual pentru economie.

Mai mult, supraponderalitatea și obezitatea au atins proporții epidemice în Europa, 60% dintre adulți trăind cu supraponderali sau obezitate. Efectele asupra speranței de viață, a cheltuielilor cu sănătatea și a pieței muncii au fost estimate că vor reduce PIB-ul cu 3,3% în țările OCDE.

Nocivitatea ofertelor ”multibuy” și a ofertelor promoționale

Promoțiile de prețuri cu amănuntul joacă un rol important în mediile alimentare din supermarketuri și în achizițiile consumatorilor. De la oferte de preț ”cumpărați unul, primiți unul gratuit”, până la reduceri de preț în magazin, există mai multe moduri prin care comercianții cu amănuntul pot folosi promoțiile de preț pentru a influența și ghida consumatorii către anumite alegeri de cumpărare.

Promoțiile de volum, cum ar fi cumpărăturile multiple, sunt o formă comună de promovare a prețului, care impune clienților să cumpere un anumit număr de articole pentru a obține un preț unitar mai bun. Acestea pot îndruma consumatorii către alegeri mai puțin sănătoase și mai puțin sustenabile, dar îi pot sprijini în egală măsură să cumpere alimente sănătoase și durabile, cum ar fi fructele, legumele, legumele, semințele și cerealele integrale.

Pe măsură ce efectele crizei costului vieții continuă să se facă simțite, consumatorii sunt profund interesați de diferitele promoții de preț oferite de comercianții cu amănuntul. Cu toate acestea, din păcate, supermarketurile continuă să aibă mai multe promoții la alimente și băuturi mai puțin sănătoase, decât mai sănătoase.

Un sondaj efectuat în Țările de Jos a constatat că 70% dintre promoțiile din pliantele supermarketurilor au fost clasificate drept nesănătoase, în timp ce o evaluare recentă a peste 15.000 de promoții alimentare prezentate în cinci dintre cele mai mari broșuri promoționale ale comercianților cu amănuntul belgieni, a constatat că doar una din zece erau pentru fructe și legumele, în timp ce pentru carne, produse procesate, cât și proaspete, au fost prezentate de două ori mai frecvent.

Un istantaneu al fluturașilor promoționali

Pe parcursul lunii martie 2023, BEUC a colectat online fluturași promoționali a 18 lanțuri de supermarketuri de diferite dimensiuni și game de prețuri din 11 țări UE. În total, a numărat 10.641 de anunțuri promoționale individuale pentru produse alimentare și băuturi (inclusiv băuturi alcoolice).

Dintre acestea, 1.623 de reclame au fost pentru carne (inclusiv carne proaspătă, preparate și produse din carne), în 1.815 au fost incluse și preparate pe bază de carne precum lasagna, pizza, preparate gata etc., iar în 1.306 au fost pentru fructe, legume și leguminoase prelucrate (de exemplu, congelate, conserve).

Comparativ cu numărul de reclame promoționale pentru fructe, legume și leguminoase, au existat cu 24% mai multe reclame promoționale pentru carne și cu 39% mai multe dacă s-au inclus și alimentele preparate pe bază de carne.

Din reclamele promoționale pentru carne, mai puțin de 2% au fost pentru carne ecologică. Au existat și câteva etichete private de bunăstare a animalelor și etichete de calitate cu o componentă de bunăstare a animalelor, dar nu au fost incluse, inclus deoarece nu sunt armonizate la nivelul UE.

Câteva reclame au fost pentru carne care poartă indicații geografice (IG). Totuși, indicațiile geografice nu sunt legate de bunăstarea animalelor. Un număr de reclame promoționale pentru carne au subliniat originea (națională) a cărnii. Cu toate acestea, nici această indicație nu oferă vreo garanție a unor standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor.

Schimbarea obiceiurilor de consum

Rezumând, se poate spune că, de fapt, începând cu așezarea mărfii pe raft, continuând cu mesajul publicitar și terminând cu mențiunile de pe etichetă, consumatorul este manipulat în semnsul de a cumpăra cât mai mult și cât mai scump.

Alegerile alimentare sunt rareori aleatorii sau se bazează pe cele mai bune informații disponibile, dar sunt influențate de o gamă complexă de factori dincolo de controlul individual. Spre deosebire de narațiunea care se bazează pe informațiile consumatorilor, voința și responsabilitatea lor de a face alegeri alimentare mai bune, raportul arată că majoritatea mediilor alimentare îndreaptă consumatorii către diete nesănătoase și nesustenabile.

Fie că fac cumpărături la supermarket, iau masa în oraș, comandă mâncare dintr-o aplicație de livrare de mese sau mănâncă la o cantină publică, consumatorii continuă să fie împinși către alegeri care nu sunt bune nici pentru sănătate, nici pentru planetă.

De la semnalele de preț până la practicile de marketing și prin caracteristicile alimentelor, mediile alimentare trebuie să se schimbe pentru a le permite europenilor să mănânce sănătos și durabil.

Vestea bună este că unii operatori privați și publici conduc drumul, așa cum demonstrează și raportul. Dar pot face mult mai mult pentru a orienta schimbarea obiceiurilor alimentare către diete mai sănătoase.

Cadrul legislativ pentru sistemele alimentare durabile oferă UE o oportunitate unică de a iniția o transformare a mediilor alimentare. Factorii politici din UE trebuie să înceteze să se ferească să ia măsuri eficiente (adică de reglementare), atunci când cartografierea angajamentelor în temeiul Codului de conduită al UE pentru afacerile alimentare responsabile și practicile de marketing a arătat în mod clar că autoreglementarea industriei oferă rezultate slabe și neregulate.

În cele din urmă, transformarea ulterioară a mediilor alimentare reprezintă, de asemenea, ocazia de a aduce UE mai aproape de cetățenii săi, dintre care mulți se pot simți uneori îndepărtați de ”Bruxelles”.

În condițiile în care creșterea costului vieții depășește preocupările lor, europenii se așteaptă ca UE să lucreze la soluții pentru a aduce schimbări concrete și pozitive în viața lor. Asigurarea accesului ușor și la prețuri accesibile la diete sănătoase și durabile pentru toți, ar fi un loc bun de început.