Pentru obtinerea de productii scontate si pentru mentinerea functiilor vitale, organismul animal are continuu nevoie de substante nutritive, de aport exogen, lucru ce se realizeaza prin hrana. Principiile hranirii rationale implica cunoasterea unor probleme legate de resursele furajere si caracteristicile nutritive ale acestora. Hrana animalelor, diferentiata chiar si in cadrul raselor, in functie de starea fiziologica, forma de productie sau categoria de varsta, reprezinta alt principiu important al zooalimentatiei rationale. Furajele sunt prelucrate cu o gama variata de utilaje, nelipsite din bucataria furajera, numarul si capacitatea acestora fiind influentate de capacitatea fermei, fiind unice in amplasament si functionare, fiecare astfel de spatiu fiind proiectat pentru speciile/rasele pe care le deserveste. Bucatariile furajere sunt sisteme complexe, folosite pentru prepararea hranei din exploatatiile zootehnice, iar elementele ce compun acest sector al fermei sunt: silozurile pentru materii prime si – separat – pentru produs finit, amestecatoare, mori, dozatoare pentru premixuri si pentru ulei, utilaje folosite in transferul materiilor prime si produselor finite, computere de proces, echipamente electrice si accesorii.

Silozurile Necesare depozitarii materiilor prime furajere, silozurile sunt fabricate din tabla galvanizata, urmand proiectul beneficiarului si ajungand astfel la dimensiuni neimpuse, diametrul si inaltimea adaptandu-se conditiilor de preparare a furajelor, amplasamentului, si volumului insilozat. Cantitatile de stocare/insilozare variaza curent. In timp ce, celula pentru produsul finit are o capacitate de aproximativ 5-30 tone (6-50mc), pentru materiile prime aceasta variaza intre 40-700 tone (50-900mc). Silozurile tip sac (Trevira) sunt folosite tot mai mult datorita calitatilor anticondens si datorita posibilitatii formarii unui stoc-tampon dintr-o anumita reteta. Acest tip de silozuri este folosit la capacitati de 2-17 tone/siloz, respectiv 3-26 metri cubi. Silozurile cilindro-tronconice (cu fund plat), sunt silozuri de exterior, construite din metal, destinate indeosebi depozitarii meteriilor prime (sroturi de floarea soarelui sau soia, porumb, grau furajer, mazare furajera). Nu este insa limitata depozitarea produsului finit (furaje combinate, preparat realizat in bucataria furajera), care isi gaseste deseori locul in aceste spatii. Elementele furajere pentru siloz sunt deseori considerate pasunea de iarna, avand grad foarte ridicat de consumabilitate, dupa prepararea in bucataria furajera. Morile Morile de boabe (cu aspiratie) sunt recomandate bucatariilor furajere cu o capacitate de pana in 1,5 tone/ora si ofera posibilitatea unor alternative alimentare mai putin costisitoare. Sondele/palniile de aspiratie, deviatoare de flux cu clapeta, sunt actionate cu servomotor sau manual. Sonda cu aspiratie cu un deviator cu unitate de comanda si protectie (dotat cu doua cai, tubulatura aferenta pentru refulare si aspiratie, actionat de servomotor) poate sa deserveasca o macrocomponenta sau un siloz, productivitatea fiind conditionata de suprafata activa a morii, motorizare, numarul de ciocanele si marimea orificiilor sitei. Deservite de transportoare melcate inclinate, morile cu ax vertical sunt mai scumpe, insa acest tip de mori poate fi sustinut de motoare trifazive cu putere variabila (6-55 kW), ajungand la productivitati intre 800 si 6.000 kg/ora. Acestea ofera posibilitatea dezvoltarii de micro-bucatarii furajere, cu un produs finit de circa 4 tone/ora. Amestecatoarele Intr-o reteta furajera, realizarea amestecurilor si a omogenizarii micro/macro componentelor intra in sarcina amestecatoarelor, care pot fi orizontale sau verticale. Ambele tipuri se preteaza tuturor micro/macro-bucatariilor furajere, fiind folosite cu succes, pentru servicii prestate tertilor sau pentru ferme de pasari. Amestecatoarele verticale realizeaza grade de omogenite aproximative de 1 la 100.000 sunt cosiderate mai avantajoase si mai putin pretentioase, prin pretul mai scazut si pretul de cost sensibil mai scazut. Dezavantajul principal consta in timpul alocat amestecului (dublu fata de amestecatorile orizontale). Cu timp redus in realizarea amestecurilor si grade superioare de omogenitate, amestecatoarele verticale implica, pe langa complexitatea constructiva (urmare a motorizarii superioare), un pret final ridicat. Dozarea premixurilor se poate realiza prin intermediul dozatoarelor cu spira, productivitatea fiind variabila (500-4.000 kg/ora), transportoarele melcate, de mica productivitate fiind alta varianta la dispozitia utilizatorilor de bucatarii furajere. Dozarea uleiului sau a altor grasimi lichide trebuie facuta cu instalatii de dozare dotate cu pompe pentru ulei. Dozarea substantelor de conservare se realizeaza cu dozatoare speciale pentru aceasta operatiune. Fiecare bucatarie furajera reprezinta un sistem unic si complex, proiectarea fiind facuta pentru necesitatile personalizate ale fiecarei ferme, deservind crescatorii de porci, pasari, bovine, ovine, pesti. Cu o schema si un plan de amplasament proprii, bucataria furajera isi poate gasi locul intr-o cladire noua sau intr-una existenta si adaptabila.