Procesul de inovare sau traducerea cercetării în rezultatele comerciale în scopul creșterii profitului reprezintă o provocare majoră în orice industrie. Ca urmare, Comisia Europeană a realizat un studiu-pilor, destinat guvernelor naționale ale statelor membre UE, precum și asociațiilor profesionale din domeniu. Scopul studiului a fost acela de a determina fezabilitatea înființării de Centre de Excelență pentru prelucrarea cărnii și de a identifica ce formă și funcție ar putea să ia acestea. Pentru a răspunde obiectivului, a fost înglobată o cercetare globală a percepțiilor companiilor de prelucrare, cu privire la riscuri și incertitudini, în jurul implementării noilor tehnologii și a factorilor care influențează adoptarea și implementarea noilor tehnologii. Răspunsurile procesatorilor din industriaeuropeană   Obiectivul consultării procesatorilor din industria europeană de procesare a cărnii a fost acela de a identifica problemele care pot să apară în transferul de tehnologie, oportunitățile de a-l îmbunătăți și, în cele din urmă, de a determina înființarea de Centre de Excelență pentru prelucrarea cărnii. Pentru a realiza acest lucru, sondajul a fost împărțit în patru secțiuni, în primul rând, pentru a identifica percepția riscului și a incertitudinii în jurul implementării noilor tehnologii de procesare.   În al doilea rând, accentul a fost pus pe identificarea factorilor care influențează adoptarea și implementarea noilor tehnologii. Aceste informații au fost colectate în asociere cu comentariile referitoare la procesele și structurile de inovare existente în cadrul companiilor. În al treilea rând, s-a considerat important să se înțeleagă care potențiali procesatori au văzut oportună înființarea unui Centru de Excelență pentru prelucrarea cărnii, de ale cărui rezultate să beneficieze toată industria și, în sfârșit, ceea ce ar fi necesar pentru a obține sprijin pentru un Centru de Excelență pentru prelucrarea cărnii.   Percepții cheie   Au fost identificate percepțiile cheie ale riscului și incertitudinii (bariere), în legătură cu implementarea noilor tehnologii și factorii-cheie pentru inovare, atunci când mai mult de 50% dintre companiile intervievate au considerat factorul ca fiind ”foarte important”. Rezultatele nu sunt surprinzătoare și sprijină rezultatele unui alt raport recent, al lui Coleman (2014). Iată răspunsurile procesatorilor europeni pentru cele două categorii:   Riscuri și incertitudini: Fiabilitatea tehnologiei, Accesul la finanțare, Pierderea producției în timpul instalării, Costul, Menținerea personalului calificat, Observarea tehnologiei într-o altă companie, Suplimentarea orelor de lucru pentru implementarea noilor tehnologii, Incertitudini privind profitul.   Factori de influență:   Costurile muncii, Costurile cu energia, Costurile consumabilelor, Managementul nivelului superior, Productivitatea lanțului de sacrificare, Productivitatea în creștere, Creșterea eficienței procesării prin diminuarea costurilor generale ale forței de muncă, Contaminarea pe lanț, Pierderea produsului pe lanț/dezosare/răcire, Creșterea la maxim a calității produsului, Productivitatea pe lucrător, Optimizarea carcaselor, Creșterea numărului potențial de piețe, Calitatea produselor (siguranța alimentară, durata de depozitare, calitatea vizuală, calitatea consumului), Bunăstarea animalelor, Siguranța alimentară, Durabilitatea mediului,  Recrutarea de personal specializat.Roluri-cheie ale Centrelor de Excelență   Unul dintre cele mai importante rezultate din acest studiu este înțelegerea a ceea ce industria consideră că ar trebui să fie rolurile-cheie ale potențialului Centrul de excelență în materie de procesare a cărnii. Aceste roluri au fost identificate atunci când mai mult de 60% dintre companiile intervievate au privit aceste roluri ca fiind ”foarte importante” sau ”importante”, și au inclus:   Dezvoltarea tehnologică, Evaluarea tehnologică, Demonstrația industrială,  Cercetarea în domeniul procesării cărnii și al științei cărnii, Tehnologia pentru sacrificare/dezosare, Tehnologia pentru evaluarea carcaselor și măsurători on-line,  Feedback către fermieri, Pregătirea specializată a personalului, Tehnologie de procesare, Trasabilitate, Bibliotecă de date, Educație și formare profesională (industrie/studenți), Partajarea informațiilor, Colaborare între companii.   Trebuie remarcat faptul că au existat răspunsuri mixte pentru anumite roluri, inclusiv evaluarea economică, inovarea produselor și cercetarea pieței. Acest lucru reflectă în mare măsură dimensiunea întreprinderii și modelul de afaceri, deoarece unii văd transferul tehnologic ca fiind marginal, în timp ce alții consideră că ar putea fi susținuți de un Centru de Excelență. Dar, aceste rezultate indică, de asemenea, că o astfel de instituție nu poate fi o abordare de tip ”pătură bună pentru toată lumea”.   Însă, în cazul în care Industria acceptă conceptul de Centrul de Excelență, pentru Inovație în sectorul cărnii, se disting câteva rezultate cheie: Un sprijin semnificativ pentru conceptul de centru, din partea companiilor medii; Majoritatea preferă să atenueze riscul noilor tehnologii prin demonstrarea tehnologiilor într-o instalație comercială, comparativ cu un centru, ceea ce reflectă în mare măsură dorința puternică de a vedea tehnologiile în condiții comerciale; Centrul ar trebui să încurajeze dezvoltarea de noi tehnologii (inginerie, evaluare, testare pilot și evaluare a conceptelor); Centrul ar trebui să fie atât vizionar, cât și aplicat; Necesitatea susținerii extrem de puternice prin abordări de colaborare între parteneri.   Provocare: 50/50?   În urma acestor constatări, primul obiectiv a fost acela de a realiza o revizuire a listei companiilor naționale și internaționale de dezvoltare a tehnologiilor de procesare, care ar putea accepta dezvoltarea în comun de noi produse, precum și introducerea noilor tehnologii în industrie. Provocarea de a lucra cu astfel de companii este repartizarea costurilor și a profiturilor, iar aceasta ar putea fi o problemă reală în viitor. În ciuda acestui fapt, un număr de companii au manifestat interes pentru discutarea modului în care ar putea colabora cu un Centru de Excelență, pornind de la propriile constatări care l=au determinat să afirme că, oricum, industria trebuie să țină mereu pasul cu evoluțiile din prelucrarea cărnii, adaptând tehnologia acolo unde este cazul, mai ales că funcționează adesea pe o marjă de profit redusă, care limitează reinvestirea în inovațiile tehnologice și în transferul lor în zona comercială.   Al doilea obiectiv a fost acela de a examina modelele de adoptare a tehnologiei de către industria prelucrătoare. Deși au fost identificate mai multe companii care au puse la punct astfel de modele, au existat puține informații derivate pe căile de adoptare a tehnologiei. Cu toate acestea, conceptul de ”integratori” (utilizat în SUA) a fost pus în discuție. În acest model, integratorul lucrează cu o serie de companii pentru a identifica tehnologiile care ar putea satisface nevoile industriei. Într-un mod limitat, o companie poate funcționa ca un integrator care alătură în lanțul de producție pe furnizorii de soluții robotizate, oferind consultanță, ca parte a afacerii. Însă, un Centru de Excelență ar putea oferi industriei acest serviciu la costuri mult mai mici.   În finalul studiului pilot, au fost evaluate patru inițiative de cercetare care au integrat prelucrarea cărnii, pentru a înțelege ce se poate învăța din aceste inițiative. S-a relevat faptul că dezvoltarea tehnologiilor care au fost transferate cu succes în industrie au adus beneficii peste estimările inițiale. S-au obținut profituri suplimentare prin închirierea de facilități, tetări comerciale de produs, finanțare de proiecte comandate de companii.   Ca probleme, au fost evidențiate:  Gradul redus de utilizare a echipamentelor, Întrebuințarea lentă, Munca intensivă, Dificultăți de angajare de personal cu pregătire foarte înaltă, Eliminarea produsului și a subprodusului, Mentenanța (!?). Însă, Comisia susține că, dacă guvernele și asociațiile profesionale consimt să finanțeze astfel de Centre cu o participare de minim 50 %, atunci ele nu doar că ar fi viabile din punct de vedere economic, dar ar și aduce mari beneficii pe termen lung.