Ce este agricultura regenerativă?

Agricultura regenerativă este un set de practici menite să refacă fertilitatea solului, să îmbunătățească biodiversitatea și să crească capacitatea terenurilor agricole de a stoca carbon. Această abordare se deosebește de metodele convenționale prin accentul pus pe procesele naturale și pe integrarea atentă a animalelor în ecosistemul agricol.

O componentă centrală a acestui model este pășunatul rotațional intensiv și controlat. Animalele sunt mutate frecvent între parcele, imitând comportamentul turmelor sălbatice. Această metodă permite refacerea vegetației, dezvoltarea sistemelor radiculare și acumularea de materie organică în sol.

Exemple din România

În România, câteva ferme au început să adopte principiile agriculturii regenerative, testând aceste metode pe suprafețe de pășune extinse. De exemplu, ferma BioValePutna din județul Suceava gestionează peste 100 de hectare de pășuni alpine folosind pășunatul controlat. Potrivit fondatorului Paul Iftimie, rezultatele se reflectă într-un sol mai bogat, o reducere a dăunătorilor și o stare de sănătate îmbunătățită a animalelor.

Un alt exemplu este „Ferma de sub Penteleu” din județul Buzău, unde vacile din rasa Highland sunt mutate la fiecare două zile pe pășuni naturale. Ferma a participat la un program internațional de certificare a carbonului stocat în sol și livrează carne către restaurante din București.

Impactul potențial asupra mediului

Susținătorii agriculturii regenerative afirmă că aceste practici pot contribui la:

• creșterea conținutului de materie organică din sol,

• îmbunătățirea capacității solului de a reține apă și carbon,

• reducerea eroziunii și stimularea activității microbiologice a solului.

Conform datelor publicate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), o creștere de 1% a materiei organice pe hectar poate duce la stocarea echivalentului a până la 10 tone de CO₂. În anumite condiții, aceste rezultate pot fi atinse în câțiva ani de aplicare riguroasă a metodelor regenerative.

Perspective pentru consumatori

Pe lângă impactul asupra mediului, carnea provenită din ferme regenerative poate avea un profil nutrițional diferit, fiind potențial mai bogată în acizi grași omega-3, antioxidanți și vitamina E. De asemenea, este produsă fără hormoni de creștere, antibiotice sau furaje concentrate.

Pentru consumatori, alegerea produselor provenite din astfel de sisteme poate reprezenta o modalitate de a sprijini practici agricole mai sustenabile și de a contribui indirect la reducerea presiunii asupra mediului.

O soluție cu provocări

Deși promițătoare, agricultura regenerativă nu este lipsită de provocări. Aplicarea ei presupune investiții inițiale semnificative, know-how agronomic, răbdare și o schimbare profundă de mentalitate. De asemenea, aceste ferme reprezintă încă o minoritate în peisajul agricol românesc, iar efectele pe termen lung sunt în curs de evaluare științifică.

Cu toate acestea, interesul pentru aceste practici este în creștere, iar unele piețe vest-europene încep să susțină prin cerere crescută carnea certificată cu amprentă redusă sau negativă de carbon.

România, cu pășunile sale naturale, solurile fertile și tradiția pastorală, ar putea valorifica acest potențial prin adoptarea unor modele agricole durabile. Într-un astfel de scenariu, carnea nu ar mai fi percepută exclusiv ca o problemă ecologică, ci ca parte dintr-o soluție mai largă de regenerare a ecosistemelor și de adaptare la criza climatică.

(Foto: Freepik)