Stirieye

202

Ce cumpără PAC, de fapt, când sprijină o fermă de munte?
MeatMilk

Autor

Meat.Milk

Distribuie pe

facebooktwitter

Publicat pe

2026 noiembrie 16

article

În fermele europene specializate în lapte, diferența dintre munte și restul teritoriului depășește 9.500 de euro pe lucrător. În exploatațiile montane de pășunat care își folosesc aproape tot terenul ca pajiște, subvențiile curente echivalează cu peste patru cincimi din valoarea adăugată netă. Cele două cifre arată de ce sprijinul contează atât pentru fermă, cât și pentru păstrarea pajiștilor în uz.

La lapte, diferența este mai mare decât la ovine și caprine

În analiza publicată pe 5 noiembrie 2026, Comisia Europeană folosește date din perioada 2020–2024. În fermele specializate în lapte, valoarea adăugată netă a fost de 30.517 euro pe unitate anuală de muncă în zonele montane, față de 40.063 euro în afara lor. Pentru grupa care reunește fermele de ovine, caprine și alte animale de pășunat, valorile au fost de 21.680 euro, respectiv 23.681 euro. Indicatorul raportează rezultatul economic al fermei la echivalentul unui an de muncă cu normă întreagă. El include subvențiile curente și diferă atât de cifra de afaceri, cât și de profitul net.

În România, indicatorul median a fost cu 18% mai mic în fermele montane decât în cele din afara zonei montane. Cifra privește ansamblul fermelor românești incluse în comparație, nu doar exploatațiile de lapte sau de ovine.

Ce susțin plățile

În fermele montane de pășunat unde pajiștile ocupă peste 90% din suprafața agricolă utilizată, subvențiile curente echivalează cu 81% din valoarea adăugată netă. Plățile compensatorii pentru zonele cu constrângeri naturale reprezintă aproximativ 20 de puncte procentuale din acest total. Ponderea ridicată a subvențiilor nu indică plăți mai mari pe hectar: în această grupă, sprijinul curent total a fost de 480 euro/ha, față de 592 euro/ha în grupa cu sub 30% pajiști. Comisia explică diferența de pondere în principal prin valoarea adăugată mai mică a fermelor care depind cel mai mult de pajiști.

Pentru o fermă din România, testul practic este să pună separat pe hârtie ce încasează din lapte, miei sau animale, ce costuri acoperă din aceste vânzări și ce parte din activitate depinde de plăți. Procentul de 81% nu spune cât din încasări vine din vânzări și nici dacă o anumită fermă ar fi rentabilă fără sprijin.

Aici se vede miza PAC: plățile compensează o parte din dezavantajul economic al fermelor montane și contribuie la menținerea pășunatului acolo unde producția aduce mai puțină valoare pe hectar. Pentru fermier, întrebarea rămâne cât poate obține din ceea ce vinde. Pentru politica agricolă, întrebarea este ce se întâmplă cu pajiștea dacă ferma nu mai poate continua.

 

Ai aflat ceva nou din acest articol?

Articolul anterior
Articolul urmator

Citește și:

Ești gata să-ți dezvolți afacerea ?

Abonează-te la newsletter-ul nostru pentru a fi la curent cu cele mai noi știri.