Gata, avem guvern. Avem și Ministru al Agriculturii. Este de la PSD, este domnul Petre Daea. Mulți speră la mai bine. Dar, va fi mai bine? Să vedem! Anii care vor urma ne vor lămuri. Până una-alta, în principiu, politica agro-alimentară a României ar trebui să se bazeze pe Programul de Guvernare PSD 2017-2020.   Știm că, atât în campania electorală, cât și după, mulți și-au dat cu părerea. Dar suntem aproape sigur că aproape nimeni n-a citit documentele oficiale ale principalului partid de guvernământ, cu privire la domeniile care ne interesează. De aceea, am găsit de cuviință să publicăm capitolul care face referire la ce dorește PSD-ul să facă din și cu agro-industria țării. Merită să citiți, pentru a ști ce vi se promite și pentru a evalua, când va fi vremea, ce s-a realizat.   Ca jurnaliști de specialitate, bineînțeles că vom fi cu ochii pe Guvern, pe MADR. Dar, mai ales aceia care își derulează afacerile în această zonă economică ar trebui să fie cu ochii pe autorități, pentru că e vorba de banii lor, de nervii lor, de viața lor. Noi urăm succes și Guvernului și actualului ministru, dar urăm succes în primul rând fermierilor și industriașilor români, pentru că guvernele și miniștrii vin și pleacă, dar noi rămânem, iar alegerile parlamentare din 2020 par a fi chiar mâine! Însă, nu-i așa!?, sperăm să fim la fel de fericiți precum fătucile din imaginea de deschidere a știrii, alea care flutură vesele, în lan de grâu, eșarfe care alcătuiesc drapelul național.   În fine, iată ce spun documentele de Partid și de Stat:   “Capitolul Politici agricole și de dezvoltare rurală   Agricultura și dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare. În acest mandat, ne propunem să fructificăm potențialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale prin programe de investiții. Țintim ca prin noile politici agricole, sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odata cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația din mediul rural.   Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii pentru a se asigura o hrana sănătoasă necesară întregii populații, recâștigarea pieței interne, un trai decent fermierilor, reducerea importurilor și creșterea exporturilor de produse agroalimentare. De asemenea, practicarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea unui program naţional de cercetare – dezvoltare agricolă reprezintă priorități ale Programului Guvernului.   Alte direcții strategice cu impact ridicat sunt adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor și finalizarea reformei funciare precum și identificarea de măsuri menite să conducă la salvarea zonei montane. Creșterea potențialului agricol nu se poate face fără dezvoltarea sistemului de îmbunătățiri funciare. Creșterea suprafețelor irigate o vom realiza atât prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei cât și prin facilitarea accesului agricultorilor la un preț rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor masuri care să pună accentul pe siguranța şi securitatea alimentară.   MĂSURI

1. Acordarea în timp util a subvențiilor pentru agricultură

  Se vor promova măsuri cu caracter normativ și administrativ pentru acordarea la timp a subvențiilor, astfel: avans începând cu 15 octombrie și plata regulară începând cu 1 decembrie pană la 31 martie a anului următor. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 944.076 fermieri; Efecte: o reducere a costurilor de producție cu cel puțin 10%, procent care se folosea la acoperirea cheltuielilor excepționale generate de dobânzi, comisioane bancare și alte sume generate de împrumuturi bancare; de asemenea se asigură capitalul de lucru necesar pentru realizarea la timp și întocmai a verigilor tehnologice cu efect în creșterea producției și sporirea calității acesteia; se pot realiza investițiile propuse; Impact: 9 miliarde euro, finanțare din Fondul European de Garantare Agricolă.)  

1. Refacerea și extinderea sistemului de irigații.

  Apă gratuită până la stația de punere sub presiune Reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la stațiile de punere sub presiune, pentru cca. 2 milioane de hectare. Programul se va desfășura în trei etape, urmând a fi reabilitate în total un număr de 86 de amenajări de irigații: în prima etapă, 2017-2020 vor fi reabilitate 40 de amenajări deservind o suprafață de 1,3 milioane hectare; în a doua etapă, 2018-2020, vor fi reabilitate 37 de amenajări deservind o suprafață de 490 mii hectare; în a treia etapă, 2019-2020 vor fi reabilitate 9 amenajări deservind o suprafata de 190 mii hectare. (Durata 4 ani; Beneficiari: 484 organizatii ale utilizatorilor de apă pentru irigații, cu peste 200.000 de utilizatori care dețin exploatații agricole în 84 amenajările de îmbunătățiri funciare; Efecte: creșterea producțiilor și sporirea calității acesteia; îmbunătățirea condițiilor de mediu; reducerea costului de producție prin creșterea randamentului și reducerea cheltuielilor pentru apă; extinderea suprafeței irigate; creșterea randamentelor de funcționare ale sistemului de irigații;   În prezent randamentul de funcționare al stațiilor de pompare și repompare este de 40%, gradul de degradare al canalelor și construcțiilor hidrotehnice fiind de 80%, iar pierderile de apă pe canale se ridică la 60%. După reabilitare, randamentul de exploatare va crește, astfel că stațiile de pompare și repompare vor avea un randament de 79%, gradul de degradare al construcțiilor hidrotehnice nu va depăși 20%, iar pierderile de apă pe canale nu vor fi mai mari de 20%, datorându-se exclusiv evapotranspirației. Prin reabilitarea sistemului de irigații se obține un beneficiu net de 196 euro/ha/an, ceea ce conduce la un beneficiu de 392 milioane euro/an la 2 milioane de hectare reabilitate; Impact: 1,143 miliarde euro pentru perioada 2017-2020 plus 342 milioane euro fonduri europene, finanțare din bugetul de stat și FEADR.)  

1. Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

  Extinderea sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor, evitarea pierderilor de producție prin calamitare, stimularea precipitațiilor în zonele aride și în perioadele critice privind consumul de apă pentru plante, prin operaționalizarea celor trei centre de comandă, Muntenia, Moldova și Transilvania și punerea în stare de funcționare a celor șapte unități de combatere Prahova, Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Mureș, Timiș,Oltenia,Maramureș. (Durata: 4 ani; Efecte: suprafața de 9,3 milioane de hectare va fi protejată de efectele negative ale fenomenelor climatice extreme; Evitarea pierderilor de producție și deprecierea calitativă a produselor; Protejarea culturilor agricole și infrastructurii; Impact: 45 milioane euro, finantare din bugetul de stat.)  

1. Program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat

  Acordarea de garanții de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producție cu o dobândă de 2% peste dobânda ROBOR la un an și pentru un plafon de maxim 1 milion de euro. (Durata: 8 ani; Beneficiari: unitățile din agricultură, zootehnie și acvacultură care urmăresc creșterea producției și calității acesteia, destinate pieței interne și externe. Cel puțin 10.000 de societăți din agricultură producătoare de produse destinate pieței interne și externe. Efecte: creșterea producției și calității acesteia, sporirea volumului de marfă destinată pieței interne și externe, cu impact pozitiv asupra Produsului Intern Brut și a creșterii veniturilor la bugetul de stat. Prin acordarea de credite cu garanții de stat vor putea fi executate la timp și în bune condiții lucrările specifice fiecărui domeniu, determinându-se o creștere și o garanție a producției agricole, implicit a fondului de marfă destinat pieței. Numărul de societăți și volumul de credite derulate va determina o creștere cu 10% a producției destinate pieței interne și externe.  

1. Program de susținere pentru produse deficitare

  Acordarea de sume fixe pe o perioadă de 8 ani la două produse dintre cele mai deficitare în balanța comercială. Programul începe în anul 2017, prin selectarea, pe baza datelor 85 statistice a câte 2 produse agro alimentare deficitare. Primele produse (an 2017):tomatele și carnea de porc. Scop : reducerea importurilor și asigurarea consumului din producție internă. Alocare suplimentară an de an : 240 milioane euro. Pentru produsele deficitare se acorda sprijin, dupa cum urmeaza:  

• tomate: suma de 3.000 de euro pentru 1000 mp, in conditiile cultivarii de soiuri romanesti si realizarii unei productii de 2 kg/m2, care sa fie predate centrelor de colectare odata cu justificarea productiei obtinute si a destinatiei acesteia;
• carne de porc: suma de 10.000 de euro pentru un efectiv de 200 capete la îngrășat, in conditiile creșterii, îngrășarii, sacrificarii și livrarii cantității de 20 tone carne de porc, odata cu justificarea producției şi a destinației acesteia. (Durata: 8 ani, cu adăugarea a două noi produse anual; Beneficiari: 40.000 fermieri în cazul tomatelor și 12.000 de fermieri în cazul crescătorilor de porci. Efecte: Asigurarea produselor deficitare din producția internă. Sporirea interesului producătorilor agricoli în dezvoltarea exploatațiilor comerciale. Îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea importului; Impact: 240 milioane euro anual, finanțare din bugetul de stat.)

1. Creșterea absorbției fondurilor europene

  Modificări pentru PNDR : Refacerea ghidurilor, îmbunătățirea procedurilor, asigurarea cofinanțării și garantării (FGCR si FGCIMM).(Durata: 7 ani; Beneficiari: solicitanții de finanțare nerambursabilă din PNDR și POPAM; Efecte: creșterea valorii adăugate a produselor, menținerea activităților în mediul rural; stimularea investițiilor; dezvoltare rurală durabilă; Impact: 9,7 mld euro).  

1. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară

  Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligațiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condițiile angajării a minim 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadă de cel puțin 1 an. În considerentele pentru acest program se ține cont atât de găsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat și a lucra în agricultură, dar și pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcină fiscală importantă, poate folosi sumele rămase pentru angajarea de forță de muncă tânără, având în vedere că aceasta este deficitară, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistrează cea mai mare rată a șomajului. Angajatorul beneficiază de acest program prin creșterea numărului de salariați cu cel puțin 3 salariați care îndeplinesc condițiile stabilite; Tânărul angajat să aibă vârsta sub 40 de ani la angajare. Menținerea angajatului pe cel putin o perioada de un an. (Durata: 4 ani; Beneficiari: tineri cu vârsta mai mică de 40 de ani, 8 mii angajați reprezentând o creștere cu 8,21% a forței de muncă din agricultură. Astăzi sunt angajați în societățile agricole din agricultură 97.500 salariați. Se preconizează angajarea unui număr de 2.000 de tineri anual; Efecte: angajatorul este stimulat să angajeze forță de muncă; Societatea câștigă un angajat care are o sursa de trai; Impact bugetar: 25 milioane euro anual, sursa de finanțare din bugetul de stat.) 8. Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat Realizarea unui parteneriat public-privat între școlile liceale și fermierii agricoli constând 86 în stabilirea de comun acord a unui program de pregătire de scurtă durată a lucrătorilor din agricultură în vederea însușirii cunoștințelor specifice muncii lor. Scoala are obligația de a întocmi și derula programa școlară și emiterea de diplome. Fermierul are obligația de a recruta și asigura locuri de muncă cursanților. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 24.000 de lucrători din agricultură (considerând 8000 de noi exploatații și un număr de 3 noi angajați/unitate); Efecte: Raționalizarea timpului de muncă, creșterea productivității muncii, permanentizarea forței de muncă din agricultură, îmbunătățirea condițiilor de lucru; Impact: 4 milioane euro finanțare din bugetul de stat).

1. Program de înființare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală

  Înființarea centrelor de colectare și procesare a legumelor/fructelor din bazinele legumicole/pomicole în vederea valorificării integrale a producției, evitarea pierderilor și creșterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor. Înființarea de centre de colectare și unitați de prelucrare a lânei și pieilor de ovine și caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător întrucât, în mare parte, acestea se aruncă/li se dau foc.   Centrele de colectare vor avea capacități de păstrare în condiții optime a produselor și vor fi amplasate astfel încât să deservească o rețea națională cu puncte județene, zonale și locale.(Durata: 4 ani; Beneficiari: producători de legume/fructe, crescători de ovine și caprine; Efecte: dezvoltarea de capacități noi de producție, creșterea locurilor de muncă, obținerea de venituri suplimentare la bugetul de stat prin valorificarea în întregime a producției de cca 490 mii to de legume și fructe, 36 mii to de lână, 8 milioane piei brute de ovine și caprine; Impact: 300 mil. euro, din care 100 mil. euro pentru minim 10 unități de procesare legume-fructe și depozite frigorifice și 200 mil euro pentru unități de colectare și procesare lână, piei de ovine și caprine)

1. Program de încurajare a activităților din zona montană.

  1 miliard de euro în 10 ani pentru :

• protecția resurselor naturale;
• densitatea echilibrată a populației în zona montană;
• crearea și conservarea locurilor de muncă;
• crearea și protejarea infrastructurii de acces.
• elaborarea de politici și reglementări pentru încurajarea activităților specifice zonei montane, cu incidență asupra celor 28 de județe din acest areal, care să vizeze atingerea obiectivelor de mai sus. (Durata: 10 ani; Beneficiari: producătorii din zona montană. aproximativ 115.000 producători, suprafață de 4,5 milioane hectare;Efecte: creșterea nivelului producției de produse bio, menținerea tradițiilor, promovarea produselor tradiționale; Impact: 1 miliard euro; finantare din FEGA, FEADR, buget de stat.)

1. Program national de cercetare-dezvoltare

  Finanțarea Academiei de Stiințe Agricole și Silvice cu 100 milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv.Exemple: Floarea soarelui și cereale (INCDA Fundulea, SCDA Lovrin, SCDA Teleorman); Ovine (ICDCOC Palas Constanta); Legume SCDL Buzău; Pomicultură ICDP Pitești-Mărăcineni Elaborarea unui program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020 în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condițiile de producție din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea și reducerea costurilor de producție pe fondul sporirii randamentului și calității produselor.   Aplicarea soluțiilor financiare optime în vederea funcționării sistemului național de cercetare-inovare precum și perspectivele de continuare a activităților, în concordanță cu solicitările producătorilor, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă. (Durata: 4 ani; Beneficiari: toti fermierii români; Efecte: Stimularea cercetării aplicative în domeniul agroalimentar; realizarea sinergiei între obiectivele agriculturii și noile tehnologii din domeniu; introducerea de noi tehnologii în fermele din România; Impact: 100 milioane euro, finanțare din bugetul de stat).

1. Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale.

• Înființarea Laboratorului național pentru certificarea produselor ecologice și tradiționale.
• Realizarea de centre de informare pentru producători privind facilitățile acordate.
• Elaborarea de reglementări privind încurajarea activităților agricole și nonagricole în scopul garantării veniturilor, menținerii tradițiilor, evitarea migrației și asigurarea unor produse de calitate destinate, cu preponderență, pieței naționale. (Durata: 4 ani; Beneficiari: 25.000 de persoane pentru o suprafață de 500.000 hectare; Efecte: creșterea nivelului producției de produse bio, menținerea tradițiilor, promovarea produselor tradiționale;

  Obiectiv : 14 produse protejate la nivel european). În prezent sunt 3 produse deja protejate: magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu și Brânza de Ibănești. Urmează : Novac Afumat din Țara Bârsei, Cârnați de Pleșcoi, Scrumbie Afumată de Dunăre, Cașcaval de Săveni, Horincă de Camarzana, Țuică de Argeș, Țuică de Dâmbovița, Țuică Zetea de Medieșu Aurit, Palincă, Vinars Segarcea, Murfatlar, Vaslui, Vrancea și Târnave

1. Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine

  Eficientizarea activității structurilor aflate în minister și a instituțiilor din subordinea și coordonarea acestuia. Extinderea atribuțiilor Agenției Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activă pe piața funciară. Întărirea rolului organizațiilor profesionale, îmbunătățirea și permanentizarea dialogului. Înființarea unui departament de industrie alimentară și politici comerciale în cadrul MADR. (Durata: 4 ani; Efecte: o mai bună coordonare a politicilor sectoriale; eficientizare administrativă; responsabilizare; politici coerente; implicare directă; realizareaunei structuri administrative funcționale; Impact: costurile administrative de funcționare ale MADR, finanțare din bugetul de stat)

1. Facilități pentru fermierii români

• Eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate;
• Impozit zero pentru tractoare și utilaje agricole;
• Cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricolă până în anul 2020 15. Program de Măsuri legislative pentru sectorul agricol
• Revizuirea legislației din agricultură cu privire la achiziționarea terenurilor
• Revizuirea legislației din agricultură în vederea îmbunătățirii acesteia și a eliminării reglementărilor paralele – Codul Agriculturii.
• Simplificarea legislației și a procedurilor privind formele de sprijin din agricultură pe principiul “o singură cerere la o singură instituție”.
• Îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare.
• Realizarea unui sistem unitar de monitorizare a produselor intrate pe piaţa de consum care să facă posibilă eliminarea din “faşă” a produselor contrafăcute sau neconforme care pot afecta sănătatea consumatorului.
• Crearea de fonduri mutuale agricole pentru stabilitatea veniturilorîn cazul volatilității prețurilor la produsele agricole sau a produselor înregistrate.
• Revizuirea cu celeritate a legislației referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje și dejecții. “