Lipsa unei definiții universale a ceea ce constituie alimentele confortabile riscă să împiedice politica alimentară și nutrițională și intervențiile în domeniul sănătății, susțin cercetătorii citați de FoodNavigator.

Definiție neclară

Ei au descoperit că 77% (n = 189) dintre studii nu au oferit o definiție clară pentru conceptul de „conveniență” și interpretarea acestuia. Printre cei care au definit-o, au existat variații substanțiale și nicio definiție nu a cuprins toate dimensiunile confortului în relație cu mediul alimentar și comportamentele asociate ale consumatorilor.

În plus, cercetătorii au observat că majoritatea (n=92, 38%) dintre studiile revizuite au privit comoditatea ca un factor cheie care influențează alegerile alimentare sau consumul, în special în cadrul unor grupuri de populație sau contexte specifice.

64% (n = 86) au fost realizate în țări cu venituri mari, cu o concentrare notabilă în Statele Unite. În schimb, doar 6% dintre studii au fost efectuate în țări cu venituri mici, Asia de Sud primind cea mai mică atenție (n=14 studii). Un număr limitat de studii (n=12) s-au concentrat pe mai multe țări.

Metoda predominantă de măsurare a confortului a fost prin sondaje sau chestionare, folosite de 80% dintre studii (n=195). La examinarea confortului în raport cu mediile specifice, 53% dintre studii s-au concentrat pe mediul alimentar personal sau acasă, urmat îndeaproape de mediul alimentar formal de vânzare cu amănuntul (40%).

Mai mult, 55% dintre studii au măsurat confortul în raport cu un singur comportament legat de alimente, cu accent primar pe achiziția alimentelor (n=138, 57%) sau pregătirea alimentelor (n=137, 56%).

În mod remarcabil, 201 dintre studiile revizuite (83%) s-au bazat pe măsurile percepute de confort, bazate pe experiențele personale ale consumatorilor.

Semnificația definirii confortului

Cercetătorii susțin că înțelegerea confortului variază foarte mult în domeniul cercetării nutriției și mediului alimentar.

Comoditatea este adesea descrisă ca un atribut pozitiv asociat cu practicile alimentare care economisesc timp și efort. În același timp, este folosit pentru a caracteriza o categorie de alimente, inclusiv fast-food-uri sau alimente ultraprocesate (UPF), care au efecte adverse asupra rezultatelor sănătății și nutriției.

Această divergență în conceptualizare introduce ambiguitate în politica și practica în domeniul sănătății, au adăugat ei, ridicând întrebarea dacă comoditatea ar trebui promovată sau descurajată pentru a îmbunătăți nutriția de sănătate publică?

Recunoscând această dilemă, cercetătorii susțin că stabilirea unei definiții clare oferă o oportunitate de a identifica cu precizie dimensiunile și componentele confortului relevante pentru discuție.

În plus, ajută la identificarea zonelor din cadrul sistemelor alimentare în care confortul poate fi folosit strategic pentru a îmbunătăți nutriția.

„Cercetarea viitoare ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea și validarea instrumentelor de evaluare care măsoară atât aspectele percepute, cât și cele obiective ale confortului într-un mod cuprinzător, care să fie aliniat cu diferitele componente ale definiției cu mai multe fațete a confortului”, au scris cercetătorii.

„Având o definiție mai cuprinzătoare, convenită, precum și instrumente de evaluare care sunt aliniate cu această definiție, va permite o măsurare îmbunătățită a modurilor în care confortul influențează comportamentul consumatorilor, în vederea identificării pârghiilor de politică și a intervențiilor care vizează creșterea consumului de produse sănătoase. diete.” (Foto: Freepik)