200
Așa cum e și firesc, înaintea unor schimbări importante, situația e ușor confuză în rândul fermierilor producători de lapte. Dar, mai cu seamă, păcătoasa de situație e de-a dreptul dramatică pentru mulți dintre ei. Destui jelesc, odată cu obligativitatea producerii laptelui confrm iar alții tremură la gândul că, din 2015 nu vor mai fi cote de lapte în Uniunea Europeană. Unii au socotit că vreo 800.000 de mici fermieri vor dispărea, după 1 ianuarie 2015, dar alții spun că, nici vorbă să fie un surplus de lapte piața europeană sau românească; ba, din contră! Până una, alta, imaginea sectorului producției de lapte e din ce în ce mai încețoșată, fapt care ne-a determinat să inițiem acest sondaj de opinie în rândul fermierilor, dar și a celor legați direct de sector, pe care i-am rugat să ne răspundă la următoarea întrebare: Ce măsuri ar trebui luate pentru îmbunătățirea sectorului de producție a laptelui? Iată ce răspunsuri am primit: Maria Stupinean (Euroagromat):”Pentru revigorarea producției de lapte am avea nevoie de subvenții la producția de lapte, așa cum aveam înainte. Dar, înainte de toate, autoritățile ar trebui să stabilească un preț minimal de achiziționare a laptelui-materie primă de către procesatori, pentru că murim de foame cu pita în mână! Și, nu în ultimul rând, ar trebui îmbunătățit sistemul de accesare a fondurilor de finanțare.”Călin Fărgaciu (Cooperativa Agricolă Someș-Arieș):”Cred că producția de lapte ar căpăta o nouă valoare, dacăautoritățile ar sprijini grupurile de producători dar și organizarea zonală a acestora. Așa, am putea să adunăm la un loc laptele și am putea, nu numai să/l oferim la un preț mai bun, spre procesare, dar l-am putea valorifica mai bine și intrând în rețelele de retail, în hipermarket-uri. Nu în ultimul rând, Guvernul ar putea întocmi un program de sprijin pentru achiziționarea unor săli de muls, nu neapărat pentru fiecare fermier în parte, pentru că aceștia se pot grupa; ceva similar cu programul care a fost derulat la vremea achiziționării aparatelor individuale de muls la bidon. Oricum, mă refer aici la programele de sprijin pentru retehnologizarea fermelor.”Claudiu Frânc (Federația Crescătorilor de Taurine): ”Sectorul producției de lapte poate fi sprijinit prin luarea de măsuri eficiente, în beneficiul fermierilor dar cu respectarea legislației Uniunii Europene. Totodată, trebuie găsite soluții cu adevărat eficiente pentru finanțarea tinerilor care doresc înființarea unor ferme de lapte, dar aceste programe trebuie corelate neapărat cu stimularea sectorului zootehnic. Nu în utlimul rând, și cât mai repede cu putință, trebuie rezolvată problema certificării conformității laptelui pentru micii producători care vând lapte în piețe. Dispariția acestora ar crea un deficit, atât în privința aprovizionării populației cu lapte proaspăt, cât și diminuări ale sectorului de producție, în sine.”Cristian Lungu (Asociația Proprietarilor de Automate de Lapte): ”Vaca de lapte trebuie favorizată necondiționat, cum necondiționat trebuie sprijinit întregul sector de producție a laptelui, inclusiv pe linia reâmprospătării efectivelor, a selecției animalelor, a selecției materialului seminal etc. Dar, mai ales, trebuie ca subvenția să fie egală cu aceea primită de fermierii din celelalte state ale Uniunii Europene. Altfel, nu vom putea concura cu ei, ca preț, chiar dacă sunt semne că, după 2015, cantitatea de lapte produsă în UE nu va acoperi necesarul de procesare.”Devie Benoit (Lacto Devagro):”Ar fi foarte bine ca statul român să facă precum s-a făcut în Occident, acolo unde achiziționarea de tehnologii pentru fermele de lapte erau scutite de impozite. Așadar, consider că trebuie acordate facilități ficale fermierilor producători de lapte”.Claudiu Mihai Davițoiu (Agroindaf Afumați): ”Subvențiile trebuie acordate pe producția de lapte, nu pe alte activități. În același timp, trebuie sprijinite formele asociative, pentru că doar acestea vor fi viabile economic, în viitor.”Nicușor Șerban (Romlacta): ”Fermierilor producători de lapte din România trebuie să li se asigure condiții de egalitate cu acelea ale fermierilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Iar, aceasta nu se poate realiza decât prin modificarea și eficientizarea legislației, dar și prin îmbunătățirea condițiilor financiare de susținere a sectorului.”Ioan Cristolovean (AlexDi Impex): ”Consider că, pentru mai binele sectorului, autoritățile ar trebui să fie mai ferme în activitatea de control a calității laptelui, iar cine a investit și cine face producție de calitate, să primească subvenție. Pentru restul, să se găsească o formă de ajutor social, ca să nu dispară și cei cu două, trei vaci. Dar, legat de calitatea laptelui, ar fi bine ca laboratoarele de analiză care stau degeaba să fie date în administrare unor forme juridice neutre, între producători și procesatori, pentru că e nedrept ca aceia care au făcut investiții să fie puți pe picior de egalitate cu aceia care nu au investit niciun leu! Nu în ultimul rând, consider că motorina trebuie și ea subvenționată, pe partea de zootehnie.”Sorin Degeratu (Datcomp Impex):”În primul rând, cred că ar trebui să avem un TVA așa cum au toate țările civilizate din Europa, lucru care ar fi benefic pentru toată lumea. Apoi, băncile ar trebui să aibe programe speciale destinate fermierilor și agricultorilor, în general, acestora permițându-li-se să garanteze inclusiv cu producția realizată sau cu animalele deținute. În același timp, trebuie realizat și un sistem eficient de asigurare și, nu în ultimul rând, o îmbunătățire substanțială a sistemului de impozitare, prin acordarea de scutiri și facilități, în special la achiziționarea de utilaje și tehnologii.”Georgeta Nicolae (Promotech):”Tare ne-am dori ca birocrația să se diminueze, iar funcționarii să fie cât mai eficienți. Iată, noi suntem controlați de toate eșaloanele și nu ne putem lua subvențiile care, și așa se dau o dată pe an, în loc să se dea atunci când ai nevoie de ele, când lucrezi terenul, când aduni fânul etc. În plus, ar trebui o formă de protecție a fermierilor atât în fața procesatorilor, cât și a furnizorilor de imputuri, pentru că noi, fermierii individuali, nu avem nicio putere de negociere a contractelor, fiind practic forțați să semnăm niște hârtii și să acceptăm niște prețuri impuse de ei.””Dar statul ce zice, domnule?” Recitind răspunsurile fermierilor, a fost de la sine înțeles să ne întrebăm, precum Moromete în Poiana lui Iocan, ”Dar statul ce zice, domnule?” Păi, ce să zică? Statul nu zice nimic. Reprezentanții Ministerului Agriculturii ar trebui să o facă, dar nouă de pare că aceștia dau din colț în colț. Știind bine ce are să urmeze, întrebarea din titlu nu am pus-o acum, unor funcționari de frunte ai MADR, ci încă de la finalul anului trecut. Răspunsurile au fost evazive, pentru că, pur și simplu, nu aveau nicio strategie de preîntâmpinare a eventualelor efecte negative generate de cele două date care par a fi fatidice, 2014 și 2015. În general, aceștia se rezumă doar la a prezenta o stare de fapt, ca și cum fermierii României nu ar cunoaște cum stau lucrurile. Unul dintre aceia care chiar încearcă să miște lucrurile este Secretarul de Stat Achim Irimescu. Iată ce declara, de curând, pentru Agerpres: ”Comisarul european, Dacian Cioloş organizează în toamna o conferinţă pentru a prezenta nişte măsuri de "soft landing", de ajutor pentru sector, după 2015. Am vorbit cu ministrul Agriculturii şi încercăm prin stabilirea fermelor familiale pe care vrem să le încurajăm, cu cel puţin 20 de vaci, să le dăm proiecte gratuite până în 50.000 de euro. O astfel de sesiune va fi lansată până în vară pe actualul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).Dar, nu îmi fac mari iluzii, pentru că dacă ei nu au bani de cofinanţare, degeaba vin eu cu nişte mecanisme, pentru că trebuie să mai pună şi ei ceva. Vom avea şi în viitorul PNDR o măsură ca să încurajăm sectorul laptelui. Acum avem în zonele defavorizate subvenţii speciale, care pot ajunge şi la 300 de euro pe cap de animal, dar ei au luat doar subvenţia, au zis mersi şi nu au făcut nimic. Sunt vreo 800.000 de beneficiari în situaţia asta cu 2-3 vaci, adică 90% dintre ferme. Aceştia au cele mai mari şanse să dispară. Nu vor face concurenţă celor din afară, care vor veni cu lapte ieftin. Germanii au 10 tone pe cap de vacă, iar aceşti români produc cel mult 3 tone, în cel mai fericit caz. De exemplu, eu am luat din Germania lapte proaspăt, integral, netratat, la 58 de cenţi ambalat în cutie Tetra Pack, iar în România nu o să găsim niciodată sub un euro.” Să sperăm că măsurile anunțate mai sus se vor dovedi eficiente dar, dacă domnu Irimescu ”nu își face iluzii”, fermierii la ce să spere!? Secondându-l pe domnul Irimescu în exprimarea opiniilor, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, constata și el, încă o dată, starea de fapt și anunța într-o conferință de presă că ”se va interveni” în vreun fel, dar deocamdată...Iată citatul: “În anul 2015, vor fi eliminate cotele de lapte, iar provocarea pe care o are România ar putea fi chiar pe acest sector, pentru că va fi o competiţie foarte puternică pe importurile de lapte. Şi în momentul de faţă, foarte multe întreprinderi din Transilvania, din păcate, importă lapte din Ungaria, pentru că nu există suficient lapte care să corespundă calitativ. Şi cred că ar trebui să intervenim cu un subprogram pe acest sector. Deocamdată nu s-a stabilit cum se va aloca acest sprijin, dar în toamna acestui an vor fi prezentate toate schemele de finanţare pentru 2014-2020 în acord cu Politica Agricolă Comună” (Conferința de presă din data de 27 august, Tulcea). Dar-ar Domnul! În privința răspusurilor primite de la fermieri, sperăm ca, măcar o parte dintre problemele ridicate să-și găsească rezolvarea. Nu de alta, dar nu credem că dorim să mâncăm, să zicem, brânză de Sibiu făcută cu lapte din Papua Noua Guinee. Și așa, tarabele sunt pline de brânză ”de Sibiu”, făcută în garsonierele din jurul Pieței Obor!