Repere

227

Ce ne facem cu evaziunea, fraților?

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Toate datele statistice din acest moment relevă faptul că, ulterior datei de 1 iunie, când cota de TVA s-a redus la 9 %, consumul de carne și produse din carne a crescut. Ca o consecință, a crescut și consumul fiscalizat. Cu toate acestea, însă, nivelul evaziunii din domeniu a rămas încă la cote ridicate. Piața neagră este încă deosebit de puternică, afectând afacerile companiilor care joacă în mod corect pe o piață și așa cu destule probleme. Așadar, dacă problema TVA-ului s-a rezolvat, dacă prin noul Cod fiscal s-au creat noi facilități, inclusiv aplicarea cotei de TVA de 20 % la alte activități adiacente, merită să ne întrebăm: Ce facem cu evaziunea, fraților?500 de milioane de euro, la negru   La începutul lui 2015, TVA-ul de 24% și embargoul Rusiei aduseseră piața neagră a cărnii la un nivel uriaș. Producătorii și procesatorii din piața invadată de materie primă din import dar și produse din afară, așteaptau cu sufletul la gură reducerea păcătoasei de taxe. Circa o treime dintre producătorii de carne de porc din România riscau să intre în incapacitate de plată după ce, în 2014, odată cu embargoul comercial din Rusia, cantități uriașe de carne de porc din UE rămăseseră fără piață de desfacere, ajungând, mai mult sau mai puțin legal în România, spun producătorii. După cum se știe, România nu își poate asigura necesarul de carne-materie primă, procesatorii români având nevoie să importe o parte din carne.   Conform estimărilor, cel puțin până la 1 iunie 2015, producția autohtonă de carne acoperea doar 60% din necesarul de carne de porc, 70% din carnea de vacă, peste 80% din carnea de pui, circa jumătate din necesarul de curcan și doar 40% pe segmentul cărnii de oaie. În medie, 60-70% din carne este produsă în țară, iar restul vine din import. Principalele țări de unde importă carnea producătorii români sunt Germania (28,1%), Ungaria (18,4%) și Spania (10%), conform cifrelor statistice. Însă, la fel de bine, pe mesele conaționalilor noștri ajunge și carne din Austria, Irlanda, Scoția și chiar Noua Zeelandă sau Japonia.   Însă, jucătorii din domeniu estimau că evaziunea reprezenta în jur de jumătate din piața de carne și mezeluri. Sorin Minea susținea că evaziunea se cifra la peste 500 milioane de euro pe an. Potrivit unor informări ale Federației Romalimenta, în principal, erau și încă mai sunt două surse ale cărnii, pe piața neagră: cea provenită din UE, fără TVA, care deține cea mai mare pondere, și cea produsă în țară, dar nefiscalizată.   Piața s-a albit cu 30 %? Ar fi bineCum stăm însă acum? Știm, consumul a crescut, în medie cu 7,5 %. Unii spun o cifră mai mare, dar, mai bine să fim sceptici și să ne trezim cu buzunarele doldora, decât să ne entuziasmăm și să vedem în conturi mai puțin decât speram. Însă, care este situația în momentul de față, la cât a ajuns evaziunea din sectorul românesc al cărnii? Domnul Radu Timiș, Președinte al Asociației Române a Cărnii și Președintele grupului de firme Cris-Tim, opinează că piața neagră și, implicit, evaziunea, au scăzut cu 30 %. Iată ce a declarat Radu Timiș pentru revista Fabrica de Carne:   ”N-aș putea spune că mai este o problemă chiar atât de gravă, ca înainte de aplicarea cotei de 9 % la TVA. Asta, pentru că o mare parte dintre companiile care practicau evaziunea au început, se pare, să respecte regulile jocului și să treacă de la zona gri, neagră, la zona albă a business-ului. Dar, în continuare, sunt companii care au rămas prizoniere modului lor de a gândi sau de a derula o afacere, de a funcționa, din cauza faptului că ele nu au sisteme de trasabilitate și de înregistrare, până la urmă, a afacerilor, pentru că înainte nu aveau nevoie. Chiar le încurca respectarea legii! Apoi, știți cum e, dacă fură stăpânul, fură și sluga.   Mai departe: În urma faptului că ei au câștiga bani foarte ușor, cu acel TVA care îi mulțumea în mare măsură, neplătind TVA, impozite pe salarii, plătind în schimb salarii la negru, aceste firme nu au productivitate, nu sunt eficiente economic vorbind, nu au sistem de management de niciun fel. Așa că, ori opresc afacerea, ori continuă să funcționeze la negru, cât or mai continua! E foarte greu, peste noapte, să treci de la un mod de lucru, ilegal și după ureche, să treci la un sistem în care urmărești atent orice aspect, fie el cât de mic și, mai ales, să treci totul în acte, până la încasarea banilor. Aud de descinderi ale ANAF-ului, ale poliției, de oameni anchetați, dar, știm bine cu toții cum e, durează până se face ordine, durează până ce anchetele se finalizează.   Asociația Română a Cărnii a fost în permanență în contact cu instituțiile abilitate ale statului, nu doar acum, ci și în anii trecuți. Am oferit informații de fiecare dată când ne-au fost cerute. Destul de recent, conducerea ANAF și conducerea ARC au avut o întâlnire în care am prezentat situația vânzărilor dar și estimările noastre, după două luni de zile de la diminuarea TVA-ului la 9 %. Oricum, ARC a fost deosebit de activă în acest sens, evidențiind faptul că evaziunea, în domeniul cărnii, ajunsese undeva pe la 70-80 %! Văd, însă, că, acum, chiar se dorește să se facxă ordine și, din semnalele pe care le am, evaziunea s-a diminuat cu cca. 30 %, ajungând la 50 %. Rezultatul cel mai îmbucurător a fost însă acela că a crescut consumul fiscalizat, asta însemnând că se colectează mai mulți bani la buget, iar firmele încep să scape de concurența neloială a pieței negre și a evazioniștilor.” Atentat la sănătatea populației! Am căutat să vedem care este situația și în zona cărnii de pasăre și a ouălor și am cerut opinia domnului Ilie Van, Profesor Universitar și Președinte al UNCPR. Iată ce ne-a declarat domnia sa:   ”După 1 iunie, evaziunea fiscală pe TVA s-a redus foarte mult, în zona aviculturii. Estimez o reducere de peste 85-90 %! Pe TVA, aproape că s-a rezolvat problema, Dar sunt și alte forme de fraudare a pieței, pentru că frauda nu înseamnă doar evaziune. Înseamnă și ocolirea practicilor comerciale corecte între statele membre ale Uniunii Europene. Mai ales acum, de când cu embargoul Rusiei, sunt țări UE care au surplus de carne de pasăre și ouă, care le trimit la noi la prețuri foarte mici dar de calitate foarte proastă. De exemplu, din Polonia se aduce carne congelată de pui, se decongelează aici și se vinde drept carne refrigerată. Domnule, asta nu mai e evaziune, e atentat la sănătatea populației! Cu toate astea, nicio autoritate a statului nu vede lucrul ăsta. Probabil, carnea asta e foarte aproape de data de expirare și de asta se procedează așa. Așa ceva este foarte grav.   La ouă, de exemplu, dacă ne uităm pe listingul Uniunii Europene, la poarta fermei din Polonia se vinde, în echivalent lei, cu 0,35. Dar la noi vine pe piață cu 0,25 echivalent lei! Cum este posibil așa ceva? Probail că este foarte vechi, dar nimeni nu face analize și nimeni nu investighează importurile de ouă. Vedeți, fiecare stat caută să își protejeze producția proprie, iar Polonia a devenit principalul producător de carne de pasăre și ouă din România. Însă, nu este doar atât. Vor să lupte împotriva evaziunii? De când n-ați mai auzit de un control la Antrefrig? Dar de unul la depozitul din spatele bulevardului Timișoara, din Drumul Taberei. Cine investighează falsificările de produs? Cine anchetează fraudele cu transportul, cu etichetarea frauduloasă sau cu modul de aprovizionare a unor magazine? Deci, sunt multe forme de fraudă care, însă, nu au fost stopate.”   123 de infracțiuni, 30 de dosare de evaziune și 42 de falsificări de produs!   Pentru a găsi argumente care să ne dea speranțe de diminuare a evaziunii și a pieșei negre, am luat legătura cu domnul Comisar Șef Daniel Biro, Șeful Direcției Antifraudă Agricultură, Industrie Alimentară, Silvicultură și Infrastructură, solicitându-i câteva informații legate de infracționalitatea din zona vizată de noi. Domnul Biro ne-a spus: ”Chiar acum avem o acțiune de amploare, la nivel național și lucrurile nu sunt deloc îmbucurătoare, în afară de faptul că am mai prins ceva infractori.” Apoi, au venit și rezultatele: Peste 12 tone de carne degradată şi depozitată necorespunzător au fost confiscate din mai multe hipermarketuri, precum Auchan, Cora și Carrefour, abatoare şi pieţe din Bucureşti şi din ţară, de poliţiştii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Dar, parcă dorind să confirme afirmațiilor domnului Ilie Van, din păcate, printre hipermarketurile unde poliţiştii, împreună cu inspectorii ANSVSA şi ANPC, au descoperit nereguli în ceea ce priveşte calitatea mai multor alimente comercializate se află Cora şi Carrefour. În urma controalelor efectuate au fost constatate 123 de infracţiuni (30 de evaziune fiscală, 42 de infracţiuni de contrafacere) cu un prejudiciu de peste 6,5 milioane de lei. De asemenea, s-au dat sancţiuni contravenţionale în cuantum de 1.073.000 de lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de 205.460 de lei. Iar toate acestea au fost constatate doar într-o singură acțiune a ofițerilor de poliție, acțiune care a durat până în data de 10 decembrie. Câte or mai fi fost până la finalul anului și câte pe tot anul, nu știm, dar ne imaginăm!   Oricum, în cele mai multe cazuri, carnea era degradată şi depozitată necorespunzător. Astfel, în cazul unui abator din Giurgiu carnea expirată, refuzată de comercianţi, era amestecată cu o cantitate mică de carne proaspătă şi scoasă din nou la vânzare. Poliţiştii au găsit aici patru tone de carne degradată ţinute în spaţii frigorifice neautorizate şi două tone de carne depozitate într-o autoutilitară. În abatorul din Giurgiu lucrau 11 persoane fără forme legale. De asemenea, în cursul zilei de marţi, în locaţia din Giurgiu au fost sacrificate 32 de vite pentru care nu existau documente de provenienţă (paşaport pentru animal, crotalii de identificare sau documente sanitar veterinare). Poliţiştii au mai găsit la abatorul respectiv 11 bovine vii fără crotalii de identificare şi alte 53 de animale (opt ovine şi 45 de bovine) fără documente de identificare.   Mai e mult până departe Așadar, piața a început să se curețe, dar nu îndeajuns. Firește, nu suntem naivi să credem că evaziunea, frauda, piața neagră vor fi eradicate. Nicăieri în lume nu s-a reușit acest lucru; nici măcar în mânăstiri! Dar, o mai bună ținere sub control a acestor fenomene negative va însemna un câștig categoric pentru toată lumea, mai ales pentru companiile care lucrează corect dar și pentru consumatorii care vor putea beneficia de  mult mai multe produse din carne, sau ouă, sigure. Nu mai puțin adevărat, trebuie să intereseze pe toată lumea și cât se adună la bugetul de stat, din colectarea de taxe și impozite, iar asta nu e nicicum o lozincă patriotardă, dacă vrem ca ziua de mâine să fie mai bună decât cea de azi.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2