Creșterea reală a PIB-ului va scădea la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care constrânge veniturile reale disponibile, a condițiilor financiare stricte și a cererii externe mai scăzute, înainte de a se accelera treptat în orizontul de prognoză., prognozează Comisia Europeană pentru România.

Inflație persistentă

Cu o inflație de bază persistentă (inflația IAPC, excluzând energia și produsele alimentare), scăderea inflației totale se preconizează că va crește abia în 2024 și 2025. Piața muncii este de așteptat să rămână strânsă, în ciuda creșterii mai slabe, menținând creșterile salariale ridicate.

Deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie implementate în ianuarie 2024. Raportul datorie/PIB este prognozat să ajunge la 50,5% în 2025.

În 2023, sentimentul în afaceri, vânzările cu amănuntul și serviciile și-au pierdut un avânt semnificativ, iar producția industrială s-a deteriorat și mai mult. După o creștere dinamică a PIB-ului real de 4,6% în 2022, creșterea este de așteptat să scadă la 2,2% în 2023, deoarece condițiile de finanțare stricte, dezinflația relativ lentă și creșterea redusă a partenerilor comerciali afectează producția. Creșterile puternice ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care se așteaptă să rămână pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental este, de asemenea, programat să se accelereze ușor.

Înăsprirea politicii monetare și a condițiilor de finanțare a dus la o încetinire accentuată a creșterii creditului privat, cu impact negativ asupra investițiilor private. Cu toate acestea, investițiile finanțate de UE în infrastructura publică finanțate oferă un stimulent puternic pentru creștere. Se estimează că formarea brută de capital fix va crește cu mai mult de 8% în 2023. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului se va restrânge în 2023 și, împreună cu îmbunătățirea termenilor schimbului, este de așteptat să reducă deficitul de cont curent la aproximativ 7,3% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2022.

Creșterea reală a PIB-ului este estimată să se accelereze la 3,1% în 2024 și la 3,4% în 2025, susținută de creșteri solide ale venitului real disponibil, un impact în scădere a creșterilor anterioare ale dobânzilor și consumul și investițiile publice rezistente. În timp ce consumul privat este de așteptat să se accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB-ului în orizontul de prognoză. Impulsat de intrările financiare externe robuste și de un deficit public mare, deficitul de cont curent se va menține probabil peste 7% din PIB în 2024 și 2025.

Șomaj scăzut și creșteri mari ale salariilor

Piața muncii continuă să fie strânsă, reflectând în principal tendințe demografice nefavorabile. Se estimează că rata șomajului va scădea marginal la aproximativ 5,4% în 2023 și va rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani, în ciuda creșterii mai slabe. Se așteaptă ca salariile nominale atât în sectorul public, cât și în cel privat să crească puternic, cu o rată de două cifre în 2023 și să continue într-un ritm rapid și în 2024. Prin urmare, se preconizează că creșterea salariilor reale va fi ridicată în acest an și anul viitor.

Proces prelungit de dezinflare

Se estimează că prețurile mai scăzute la energie vor duce la o scădere lentă a inflației totale IAPC, de la aproximativ 12%, în medie, în 2022, la puțin sub 10% în 2023. spatele creșterilor prețurilor la alimente și servicii. În general, inflația medie IAPC va decelera mai rapid în 2024 și 2025 și, în cele din urmă, va reintra în intervalul țintă de inflație al băncii centrale, dar riscurile sunt înclinate către o reducere mai treptată.

Se estimează că deficitul public va scădea doar treptat în 2024 și 2025

Deficitul public general al României este prognozat să atingă 6,3% din PIB în 2023, același nivel ca în 2022. Aceasta este o revizuire ascendentă considerabilă în comparație cu deficitul de 4,7% din PIB proiectat în Prognoza de primăvară.

Deficitul mai mare decât se aștepta în acest an reflectă cheltuieli guvernamentale mai mari decât așteptările (în special în personal și bunuri și servicii) și o creștere mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe.

Investițiile publice ca pondere din PIB sunt de așteptat să crească semnificativ, reflectând obiective ambițioase atât pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național, cât și pentru cele finanțate de UE. Costul măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie este estimat la 0,3% din PIB în 2023.

Deficitul este prognozat să scadă la 5,3% din PIB în 2024, datorită implementării unui pachet de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB. În ceea ce privește cheltuielile, pachetul include reduceri de cheltuieli, generate de măsuri de eficientizare a administrației publice și de condiții mai stricte de eligibilitate pentru funcționarii publici pentru a beneficia de tichete de vacanță și alocații de hrană.

Venituri mici

În ceea ce privește veniturile, noile măsuri sunt de așteptat să genereze venituri suplimentare în valoare de 0,9% din PIB. Principalele măsuri includ o creștere a impozitării societăților, o eliminare parțială a regimurilor fiscale preferențiale pentru sectoarele construcțiilor și agriculturii și eliminarea cotelor reduse de TVA pentru bunuri și servicii selectate.

Efectul de reducere a deficitului al pachetului de consolidare fiscală este stabilit la să fie parțial compensată de creșterea robustă a cheltuielilor cu personalul. Prognoza nu include costul potențial pe termen scurt al reformei pensiilor în curs de pregătire.

În 2025, se preconizează că deficitul va înregistra o altă scădere modestă, reflectând eliminarea treptată a măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și a impactului reformelor administrative pentru limitarea cheltuielilor cu personalul guvernamental.