Sistemul european de control al siguranței alimentare a identificat recent loturi de carne de vită provenite din Brazilia care conțineau reziduuri de hormoni de creștere interziși în Uniunea Europeană. Cazurile au fost semnalate în cadrul mecanismelor de monitorizare sanitar-veterinară ale UE și au determinat verificări suplimentare asupra fluxurilor comerciale provenite din această țară, unul dintre principalii furnizori de carne de vită pentru piața europeană.

Potrivit informațiilor analizate în cadrul auditului realizat de serviciile sanitar-veterinare ale Comisiei Europene (DG SANTE), aproximativ 80 de tone de carne de vită au fost identificate cu urme ale hormonului 17β-estradiol, o substanță interzisă în Uniunea Europeană pentru creșterea bovinelor. Utilizarea hormonilor pentru stimularea creșterii animalelor este interzisă în UE din 1989, legislația europeană stabilind limite foarte stricte privind reziduurile de substanțe farmacologic active în produsele de origine animală.

Loturile respective au fost identificate prin mecanismele de control aplicate importurilor și prin sistemul european de alertă rapidă pentru alimente și furaje (RASFF), care permite transmiterea imediată a informațiilor între statele membre atunci când sunt detectate neconformități. Conform procedurilor standard, produsele suspecte sunt retrase sau blocate din circuitul comercial, iar operatorii implicați sunt supuși unor verificări suplimentare.

Dimensiunea incidentului trebuie însă analizată în raport cu volumul total al comerțului. Uniunea Europeană importă anual aproximativ 300.000 – 350.000 de tone de carne de vită, iar Brazilia este unul dintre principalii furnizori ai pieței europene. În acest context, cantitatea identificată cu neconformități reprezintă o proporție redusă raportată la fluxurile comerciale totale, însă cazul atrage atenția asupra necesității menținerii unor mecanisme riguroase de control la frontieră.

Conform datelor Eurostat, consumul anual de carne de vită în Uniunea Europeană depășește 6,5 milioane de tone, iar piața este caracterizată de o combinație între producția internă și importuri provenite din state terțe. Diferențele dintre standardele de producție din UE și cele aplicate în unele țări exportatoare fac ca verificările sanitar-veterinare să rămână un element central al politicilor europene de siguranță alimentară.

Cazul confirmă funcționarea mecanismelor de control ale Uniunii Europene, care permit identificarea și gestionarea rapidă a unor astfel de situații. În același timp, episoadele de acest tip sunt analizate și în contextul dialogului comercial dintre Uniunea Europeană și statele exportatoare, unde respectarea standardelor sanitare și veterinare europene reprezintă o condiție esențială pentru accesul pe piața comunitară.

(Foto: AI GENERATED)