Din prima zi a anului au intrat în vigoare standardele de calitate impuse de UE micilor producători de lapte din ţara noastră, reguli care îi scot pe aceştia de pe piaţă. Locul lor a fost preluat de marii retaileri. De la 1 ianuarie 2014 producătorii de lapte din ţara noastră, chiar şi cei mici, trebuie să livreze materie primă după standardele Uniunii Europene. Practic, laptele considerat neconform de UE şi de marile lanţuri comerciale este interzis de la comercializare în pieţele oraşelor. Decizia este cum nu se poate mai dură pentru micii fermieri care nu au contracte de livrare încheiate cu un procesator. Dacă până anul trecut aceştia îşi mai puteau comercializa marfa prin pieţe, din prima zi a anului, aceştia au interzis la comercializare. Singura lor şansă rămâne piaţa la „negru”, unde trebuie să alerge permanent după clienţi şi să fugă de prigoana fiscului care îi poate amenda pentru evaziune fiscală. „Nu am ce să fac. Îmi vând laptele pe unde-oi putea mai bine. În sat şi la prieteni. Aceasta este cea mai mare lovitură dată crescătorului de vaci. După ce că numărul animalelor este din în ce mai mic, iar producţia abia o vinzi la piaţă cu 2,5 lei/l, acum îţi interzice şi asta. Păi ce ne mai rămâne?”, ne întreabă nea Vasile, un fermier din Sânpetru care creşte două vaci, notează cotidianul Bihoreanul. „Cresc vacile până mor şi după aia nu mai produc lapte. Merg şi eu la magazin ca tot orăşeanul. Aici se va ajunge. Agricultura României va dispărea în câţiva ani”, ne răspunde acelaşi fermier, oarecum nedumerit de ce statul, prin Ministerul Agriculturii, nu îl protejează în faţa deciziilor arbitrare ale UE. La rândul său, un crescător de animale din Stupini este convins că „toţi producătorii mici de lapte care nu au contracte de livrare îi deranjează pe procesatori. Este o diferenţă ca de la cer la pământ între laptele produs de mine şi cel pe care cumperi de la magazin. Toată lumea ştie asta. Clientul care cumpără şi orice şef dintr-o fabrică de lapte. Din această cauză se fac toate eforturile pentru scoaterea noastră de pe piaţă. Iar statul ne îngroapă şi mai mult. Se acordă nişte subvenţii mizerabile pentru zootehnie, încât îţi vine să te laşi de agricultură în fiecare zi. Însă asta am învăţat de la părinţi, aşa că meseria nu se schimbă foarte uşor”. (Mai multe, pe www.bihoreanul.ro)