Repere

241

A crescut consumul. Dar profitul firmelor de carne și lactate?

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Suntem un popor gurmand, căruia îi place să mânânce bine, produse de calitate și dacă se poate, cât mai ieftin. Dacă la consumul de carne de capră și oaie nu excelăm, nu același lucru se poate spune despre consumul cărnii de porc și pasăre și, la mare distanță, carne de vită sau oaie, iar în privința lactatelor, laptele rămâne pe primul loc în coșul zilnic al românilor, alături de brânză, unt și, mai nou, kefir. Cum se resimt preferințele românilor în buzunarul celor două industrii, de carne și lapte? Grea întrebare!Prețul cărnii de porc-materie primă a crescut   Asociațiile patronale au atenționat, încă de luna trecută, că prețul cărnii de porc va crește anul acesta, în România, în medie cu 15-30%. Potrivit Asociației Române a Cărnii (ARC), în primul trimestrul al acestui an, prețul mediu de achiziție pentru carcasa de porc a fost cu 26% mai mare față de 2016, ceea ce înseamnă, în cifre seci, cu 12% peste valoarea înregistrată în 2015. Alte creșteri semnificative ale prețurilor s-au înregistrat la jambon, al cărui preț a crescut cu 25%, dar și la celelalte produse rezultate din tranșare.   De departe însă, cea mai mare creștere s-a înregistrat, numai în ultimele 12 luni, la pieptul de porc, al cărui preț de tranzacționare a fost mai mare cu 40%! Comisia Europeană a estimat, la rândul ei, că se prognozează că această creștere a prețului cărnii de porc va urma o curbă ascendentă până la jumătatea acestui an, după care prețurile vor stagna.   Printre cauzele care au condus la creşterea preţului cărnii de porc la nivel european se află: creşterea semnificativă, în cursul anului 2016, a exportului de carne de porc în ţările asiatice, în special în China, Japonia şi Hong Kong, respectiv scăderea efectivelor de porcine, la toate categoriile de vârstă (de până la -2,3% la exemplarele tinere între 20-50 kg şi de -1,1% la porcii la îngrăşat între 50-80 kg). În plus, pe relaţia China exporturile de carne de porc au reprezentat 44,9% din totalul exporturilor în ţări terţe a acestui produs. De altfel, încă din luna ianuarie 2017, a fost semnalată o creştere a exporturilor cu 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, supremaţia deţinând-o în continuare China, urmată de Hong Kong şi Coreea de Sud, se precizează într-un comunicat al ARC. Dana Tănase, ARC: Piața de mezeluri a crescut cu 12% Creșterea prețului la carnea de porc îi afectează însă pe toți românii. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, românii consumă peste 31 de kilograme de carne de porc pe an, față de 23 kilograme de carne de pasăre și doar 2,2 kilograme de carne din specia ovine și caprine. Doamna Dana Tănase, Director Executiv al ARC, a analizat, pentru revista ”Meat.Milk”, tendințele actuale ale pieței:   ”Dacă anul 2016 a reprezentat pentru membrii Asociației Române a Cărnii, anul maturizării pieței românești, primele 5 luni ale anului 2017, vin să confirme trendul ascendent semnalat în ultimii doi ani, privind interesul consumatorilor pentru produse mai scumpe și de o calitate superioară. Sectorul premium al produselor crud-uscate dar și al specialităților care, pentru unii membrii areprezentat, în 2016, 34% din cota de piață, continuă și în primele cinci luni ale acestui an, tendința ascendentă, urmare a unui consummator din ce în ce mai exigent, dar exprimă și creșterea puterii de cumpărare.   De asemenea, nu trebuie uitat segmentul produselor fierte afumate, care pentru unele companii a înregistrat în anul 2016, o creștere de 15%, comparativ cu anul anterior, iar în primele 5 luni ale anului 2017, rămâne printre preferințele consumatorilor din România. Per ansamblu, în primele 5 luni ale anului 2017, piața mezelurilor din România înregistrează o creștere de 12% în volum, față de aceeași perioadă a anului 2016. Totodată, se înregistrează o creștere pe segmentul ready meal de 20%, în primele 5 luni ale anului 2017, față de aceeași perioadă a anului trecut”, a precizat doamna Dana Tănase.   Piața laptelui, afectată de fluctuații   În ceea ce privește piața autohtonă a lactatelor, conform ultimelor date publicate de INS, situația este destul de complicată: chiar dacă s-au înregistrat ușoare creșteri ale producției la câteva produse lactate, producția a scăzut la unt și brânză, dar au crescut  și importurile și, implicit, vânzarea produselor de import. Astfel, unităţile de procesare au colectat, în primele 4 luni ale anului, cu 1,7% mai mult lapte de vacă, respectiv cu 5.385 tone, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 314.210 tone, în timp ce importurile au crescut cu 4.947 de tone (+10,3%), totalizând 52.944 tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).   Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la unt, în primele 4 luni ale anului, cu 528 de tone (+14%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.380 de tone, (+2,1%), precum şi la lapte de consum cu 1.675 de tone (+1,7%). Totodată, în primele 4 luni ale anului a scăzut producţia la smântâna de consum cu 2.322 de tone (-9,9%) şi la brânzeturi, cu 890 de tone (-3,1%). Potrivit datelor INS, unităţile de procesare au colectat, în aprilie 2017, cu 0,3% mai mult lapte de vacă, în comparaţie cu aceeaşi lună a anului anterior, ajungând la 85.103 de tone, în timp ce importurile de lapte brut au crescut cu 60 de tone (0,6%), până la 9.936 tone.   În luna aprilie 2017, comparativ cu luna aprilie 2016, producţia a crescut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 367 tone (+2,5%) şi la unt cu 22 tone (+2,1%). Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la: smântână de consum cu 490 tone (-8,6%), lapte de consum cu 1616 tone (-6,6%) şi brânzeturi cu 565 tone (-7,1%). În aprilie 2017, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, producţia a scăzut la smântâna de consum cu 491 tone (-8,56%). Conform datelor INS, în luna aprilie 2017, faţă de luna precedentă, unităţile de procesare au colectat mai puţin cu 104 tone (-0,1%) lapte de vacă. De asemenea, scăderi ale producţiei s-au înregistrat la: lapte de consum cu 3.620 tone (-13,7%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 2002 tone (-11,6%), unt cu 83 tone (-7,2%), smântână de consum cu 48 tone (-0,9%), brânzeturi cu 34 tone (-0,5%).   Kfirul, cel mai dinamic segment: creștere de 35%În categoria lactate, laptele, brânzeturile și iaurturile rămân produsele de bază pentru consumatori. Băuturile acidofile – sana, chefir (sau kefir), lapte bătut, lapte covăsit, ayran - reprezintă aproximativ 6% (valoric) din total piață, fiind un segment mic față de cel al iaurtului alb. Cel mai dinamic segment este de departe chefirul, care a crescut în vânzări cu peste 35% în 2016 față de 2015, potrivit RetailZoom. Sana este însă segmentul dominant, aflat de asemenea pe un trend de creștere, dar într-un ritm inferior chefirului (+14,3 valoric, +13,3 cantitativ). Brandul Covalact de Țară deține peste 50% din cota de piață și are un portofoliu foarte larg de produse lactate acidofile de băut: Sana şi Sana Uşoară (0,7% grăsime) la 900g şi 330g; Chefir şi Chefir Uşor (0,7% grăsime) la 900g şi 330g; Lapte Bătut 900g şi 330g; Lapte Covăsit 900g şi 330g; Chefir cu Lapte de Capră 330g. Dorin Cojocaru: Comercianții au profit, nu noi   Dorin Cojocaru, președintele APRIL, ne-a declarat că, în cazul membrilor APRIL, nu se poate vorbi de creșterea profitabilității. ”La noi, profitul este de până în 3%. Comercianții au profit, nu noi. Este primul an în care prețul laptelui n-a scăzut la poartă, nici măcar în luna mai. În rest, toate materiile prime s-au scumpit. Nici la raft nu au crescut prețurile, pentru că acolo nu putem impune noi prețul, ci supermarket-ul.   Nici în perioada următoare situația nu este mai îmbucurătoare. Din cauza caniculei, automat va scădea producția de lapte la fermele mari, cu 20%. Vacile suportă mai ușor frigul, dar canicula, nu! În plus, seceta mărește substanța uscată din furaje, ceea ce înseamnă că va fi mai puțin lapte. În Israel, de pildă, fermele sunt dotate cu ventilatoare și dușuri cu apă. În fermele noastre, nu vedeți așa ceva! În momentul de față, deja avem un deficit de lapte”, a dezvăluit Președintele APRIL, Dorin Cojocaru.   Și cum canicula se pare că e abia la început, urmează trei luni de zile în care deficitul de lapte va fi din ce în ce mai mare, iar produsele de import vor umple rafturile supermarket-urilor!

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2