Nu, nu este vorba despre romanul laureatului Nobel, John Steinbeck, ”Iarna vrajbei noastre”, ci de ceva mult mai grav: Chiar acum, când trebuia susținut un singur punct de vedere, un singur interes, actorii industriei românești a laptelui nu pot fi adunați decât sub titlul sugerat de marele scriitor. Am mai spus și cu alte ocazii: rar ne-a fost dat să vedem o mai mare dihonie, rar ne-a fost dat să vedem poziții atât de ireconciliabile, precum cele ale fermierilor producători de lapte și procesatorii. Și, din păcate, vrajba a ieșit la iveală cu însutită măsură, acum, când trebuiau să fie laolaltă, susținând reducerea TVA-ului pe toată filiera laptelui.

  Nu, nu a fost așa, nu e așa. Fermierii nu vor asta. Nu le convine. Au și argumente. Pentru moment, au și dreptate! Dar, n-au viziune. Nu pot vedea mai departe de ziua de azi, de dimineața de mâine. Sunt încă tributari mentalității ”lunii martie”, aceea care spune: ”Să treacă iarna, că mă descurc, eu, dă loboda!”   Mânați de interesul imediat, nu realizează că fără creșterea consumului de lactate, laptele le va rămâne în bătături, iar fermele se vor duce dracului! Nu realizează că, prin reducerea TVA-ului pe tot lanțul, ăla de pe stradă va putea cumpăra mai mult lapte, mai multă brânză. Iar, dacă ăla de pe stradă cumpără mai mult, și fabrica va cere fermierului mai mult lapte. E greu de priceput? Nu e. Ba da! Dovada? Din cauza divergențelor grave dintre fermieri și procesatori, propunerea reducerii TVA-ului la lapte și lactate a fost scoasă din noul Cod Fiscal, Darius Vâlcov, pronunțându-se în acest sens: ”Ia, mergeți, voi, băieți, la plimbare, rezolvați-vă problemele, și, când vă potoliți, peste câțiva ani, mai treceți pe-aici!”   Problema e, însă, cine va mai fi pe piață, peste câțiva ani! Iată, importul de lapte-materie primă a crescut, după cum anunță INS-ul. Și va mai crește, și va mai crește, va mai crește, până când fermele de lapte din România vor da faliment, pentru că ele vor fi primele afectate de TVA-ul care va continua să fie ridicat și de renunțarea la Cotele de lapte, în interiorul Uniunii Europene.   Dar, personal, credem că și Ministerul de Finanțe va avea o mare vină. Lipsiți de viziune și voință politică, oficialii finanțiști de abia așteptau un pretext să scoată laptele de pe lista reducerilor, când orice om cu scaun la cap ar fi trebuit să păstreze măsura cu orice chip, chiar și în contra voinței de acum a fermierilor. Asta, dacă s-ar fi dorit salvarea industriei românești a laptelui. Acum, ar fi semne că decizia se va lua, indiferent de ce susțin fermierii. Dar, va fi așa? Este încă incert.   După cum se vede treaba, mulți din această industrie își sapă groapa cu inconștiență, ca într-o actualizată tragedie antică în care lumea aleargă în mașini 4 X 4, spre cimitir! Fraților, în ce fel de țară trăim!? (Acest editorial va fi publicat în ediția print cu nr. 14 a revistei Fabrica de Lapte)