231
Acum, aproape de finalul anului 2016, se cade să facem o retrospectivă a evenimentelor din Industria laptelui și lactatelor din România. Cum, cel mai potrivit pentru acest lucru este domnul Dorin Cojocaru, Președintele APRIL, ne-am adresat domniei sale care ne-a acurdat următorul interviu:Un an haoticMeat.Milk.: Cum puteți caracteriza anul 2016, pentru Industria laptelui și lactatelor din România?Dorin Cojocaru: A fost un an haotic. Amintiți-vă căderea prețului laptelui din luna mai și scandalurile din Europa cu fermierii și hipermarketurile. Da, acolo se poate ca fermierii să pună piciorul în prag, pentru că sunt asociați, au unități de procesare și au relații directe cu hipermarketurile. Dar la noi, lucrul acesta este imposibil. Eu când văd sloganuri în presa generalistă, care vorbesc despre promovarea produsului românesc și despre fermierii care vor să negocieze direct cu hipermarketurile, mă apucă și râsul și plânsul! Pentru că unii uită că între fermieri și magazine se află procesatorii, distribuitorii, adică, aceia care se lovesc de problemele reale cu retailul și care cunosc toate detaliile. De aia se crează haos, pentru că, de multe ori, se bagă cei care nu au treabă, așa cum a fost cazul în elaborarea Legii 88 și a Legii 150. De exemplu, pe Legea 88, care vorbește despre etichetarea laptelui, a fost o campanie populistă, care a avut un efect de bumerang și care se va întoarce împotriva fermierilor; la fel cum și Legea 150 s-a întors împotriva producătorilor mici, exact a producătorilor români care ar fi trebuit să fie protejați. Iar asta, pentru că legea a fost făcută cu picioarele. Pe 25 ianuarie va fi dezastru!MM: Care a fost evenimentul anului 2016 pentru Industria românească a laptelui?DC: Ca impact pe afaceri, recilarea ambalajului. Impactul uriaș va fi însă pe 25 ianuarie 2015, când vor trebui plătite taxele. Atunci va fi șoc pentru toată lumea: și pentru companii, și pentru consumatori. Oamenii nu realizează, încă, lucrul ăsta. Un alt eveniment foarte important l-a reprezentat forțarea renegocierii contractelor cu hipermarketurile, cauzată de modificările aduse Legii 321. Eu am spus și în Parlament, la vremea negocierilor: Din toată afacerea asta, tot hipermarketurile au ieșit întărite, câștigând încă 2,3 procente în plus. Ele și-au mutat costurile în discount-uri, dar noi nu mai avem niciun control pe servicii, s-a pierdut preavizul la delistare, precum și motivarea delistării. În momentul în care tu lași hipermarketurile să aibă 60 % din piață, când le lași să aibe cele mai bune vaduri din oraș, când acaparează piața de desfacere, cum vrei să te mai luți cu ele!? Nici legislativ nu o mai poți face! Greșeala mare a fost făcută pe vremea când Băsescu era primarul Capitalei și când s-au interzis magazinele mici în București. În condițiile astea, marile lanțuri au acaparat și comerțul de proximitate, iar acum intră pe acest segment și în orașele mici și în zonele rurale. Așadar, marii retaileri dețin un monopol absolut al desfacerii. În aceste condiții, nu mai poți să negociezi cu ei. Iar Legea 150 le oferă instrumente în plus, pentru a ține furnizorii din România la respect. De aceea, spun că Industria aliementară din România s-a predat în fața hipermarketurilor. Nu mai ai cum să te lupți cu ele, iar statul nu mai are niciun rol. În plus, când aud tot felul de populiști, cu ”Hai să facem!”, ”Hai să dregem!”, ”Hai să ne luptăm cu ei!”, le spun: Dragii mei, dați o lege prin care să ne retragem din Uniunea Europeană, să devenim din nou un stat comunist, cu economie centralizată și, chipurile, independenți, să ne tranformăm dintr-o piață bazată pe cerere și ofertă într-o piață planificată și cu toții vom juca hora frăției. În 2017 vor fi și falimente și ”new entry”MM: Vor mai fi insolvețe în 2017? Dar falimente?DC: Da, vor mai fi. Dar vor mai fi și investiții noi, veți vedea. Sunt bani de investit, iar banii trebuie să circule, ca să facă profit. Sunt câțiva investitori care încă mai așteatpă să intre pe piață, dar le atrag atenția: Pentru piața din România le trebuie manageri români. În plus, să nu creadă că ei au inventat apa caldă. Apă caldă există de mult în România! Fabricile românești sunt foarte bine tehnologizate, lucrează cu cele mai moderne echipamente, respectă standardele Uniunii Europene, avem enzime, avem culturi lactice, avem de toate, să nu creadă ei că, dacă vin în România, fac să răsară soarele, că nu e așa. Am mai avut exemple de firme străine care au crezut că pot impune alte gusturi, alte modalități de a face afaceri și, cum au venit, așa au plecat. Trebuie să înțeleagă, aceste firme străine care vor să intre în România, că le trebuie oameni de conducere de aici, care cunosc tot ce se întâmplă, fie că vorbim despre aprovizionare, vânzări, management general sau legislație. Altfel... În același timp, trebuie să menținem capacitățile de producție de acum, pentru că nu e vorba doar de firmele în sine, ci și de industriile conexe, care trebuie să trăiască și ele. E vorba despre taxe plătite la buget, despre locuri de muncă, despre impact social etc. De aceea, avem o foarte mare responsabilitate. Politicul are un imact nefast în piațăMM: Cum vedeți evoluția pieței lactatelor în 2017?DC: Nu vreau să vorbesc despre corporatiști, despre multinaționale. Ele o duc bine, au mărci puternice, au flote de transport; la nevoie, pot avea susținere de la centru. Dar vreau să mă refer la IMM-uri, la firmele românești. Acestea, dacă vor ști unde să se încadreze pe nișă și dacă își vor dimensiona corect afacerile, nu vor avea probleme. Dacă își vor face corect calculele, va fi bine de ele. Dar, dacă vor intra în zone pe care nu le cunosc și, mai ales, dacă nu și-au făcut corect calculele pe costuri, vor da chix. Vor intra în faliment pentru că nu vor putea păstra echilibrul între costuri și venituri în funcție de fluctuațiile mari ale pieței. Trebuie să anticipezi cu cel puțin șase luni înainte ce se va întâmpla în piață. Din păcate, însă, în România, politicul are un impact uriaș în piață. Statul vine și dă o lege care te dă peste cap, iar tu te trezești cu niște costuri nebugetate, cum ar fi schimbarea etichetelor sau schimbarea ambalajelor; oricâte anticipări corecte ai face, nu vei putea să o scoți la capăt. S-a băgat politicul ăsta în afacerile noastre, că mai are puțin și ne intră în dormitor, să ne pună taxa pe cearceaf! De aceea, firmele mici ar trebui să intre în parteneriate. Dar, trebuie să am o legislație curată, de lungă durată, pentru a mă putea adapta și pentru a-mi putea face planificări viabile. Veniți cu toții la Meat & Milk 2017!MM: Cum credeți că va evoua relația dintre procesatori și fermierii producători de lapte, în 2017?DC: Fermierii care vor fi serioși, care au ferme mari, care respectă HACCP-ul, care au o bună predictibilitate a producției, vor avea parteneriate cu procesatorii la un preț corect și le va merge bine, nu vor sta să se plângă, că, vai! Cum am văzut de curând un fermier din Iași care se plângea că prețul de 1,7 lei pe litrul de lapte pe care îl ia e prea mic. Fermierii trebuie să înțeleagă că prețul laptelui e stabilit de piață, iar tu, ca agent economic, trebuie să îți reduci consturile pentru a fi profitabil la raf. Nu piața este obligată să îți accepte ție pretențiile, cu tu trebuie să accepți pretențiile pieței. Dacă, de exemplu, fermierul vrea să vândă laptele cu 1,8 lei, s-ar putea ca, la rândul lui, consumatorul să nu vrea să dea mai mult pe kilogramul de brânză; iar brânza nu se va vinde, fermierul nu va mai vinede lapte și tot așa, la vale, spre dezastru. Asta trebuie să înțeleagă fermierii, iar aceia care vor înțelege, vor avea afaceri viabile, pe termen lung. MM: Care este mesajul dumneavoastră de final de an, pentru colegii din Industria laptelui și a lactatelor din România?DC: Să fim realiști, să lăsăm declarațiile populiste de o parte. Nu fac bine mediului de afaceri. Să lăsăm la o parte frustrările și să lăsăm piața să fie așa cum vrea ea. Neapărat, trebuie să venim cu noutăți pentru consumatori, iar companiile să se adapteze noilor tendințe. Companiile trebuie să se retehnologizeze și să utilizeze cele mai noi utilaje și tehnologii care au apărut în ultimii ani. Dar, înainte de a lansa un produs, să facă studii amănunțite, să vadă dacă noile produse vor fi acceptate sau nu de piață, dacă vor fi profitabile dar, mai ales, dacă se pliază pe gusturile consumatorilor români. Corporatiștii știu despre ce vorbesc, aceste cuvinte au fost însă pentru firmele mici, românești, dar și pentru străinii care vor să vină în România. Pentru că, de curând, am văzut niște produse turcești care ar fi propuse să intre pe piața de aici, și le-am spus celor de la respectiva companie: Dragilor, poate că astea sunt pentru comunitatea voastră de aici, dar nu pentru noi, pentru piața românescă. Adaptați-vă, produceți ce vor românii. Apoi, mai spun: Cine vrea susținere, să vină în APRIL. Nu voi mai apăra decât membri APRIL. M-am săturat ca doar câțiva să muncească pentru industrie, iar majoritatea să se plângă și să ceară. Așa că, repet: Nu voi mai apăra decât pe cei care sunt membri APRIL! Și, pentru că mai e puțin până pe 25,26 mai 2017, îi invit, alături de dumneavoastră, pe toți procesatorii și pe toți fermierii producători de lapte să ne întâlnim la cea de-a VI-a ediție a conferinței Meat & Milk, ca să punem țara la cale. Iar, politicienilor care vor participa la viitorul Meat & Milk, le transmit să nu o mai ia pe arătură, așa cum s-a întâmplat în 2016, tocmai pentru a găsi prin dialog cele mai bune soluții pentru Industria laptelui din România, dar și pentru cea a cărnii, că și cei din zona cărnii sunt prietenii noștri! MM: Vă mulțumim!