319
În urma unei solicitări venită din partea Comisiei Europene, grupul EFSA pentru Nutriție, Alimente noi și Alergeni (NDA) a fost rugat să ofere sfaturi științifice legate de profilarea nutrienților pentru dezvoltarea etichetării nutriționale obligatorii armonizate în fața ambalajului și stabilirea nutrienților profiluri pentru restricționarea mențiunilor nutriționale și de sănătate pe alimente.
Prea mulți bolnavi
Există dovezi din studiile despre relația dintre aportul anumitor nutrienți și componentele nenutritive ale alimentelor și dezvoltarea obezității și a altor elemente legate de dietă boli cronice care sunt importante pentru sănătatea publică în Europa.
Boli cardiovasculare (BCV), cum ar fi diabet zaharat, obezitate, osteoporoză, carii dentare și cancer, dar și deficit de iod și fier, printre altele, au fost considerate de mai multe țări europene drept priorități de sănătate publică când stabilirea orientărilor alimentare bazate pe alimente (FBDG) (a se vedea Anexa B, rezultatele unui chestionar trimis de EFSA către țările UE/EAA).
Conform bazei de date Global Burden of Disease (GBD), în 2019, aproximativ 12% din populația UE (cca 60 de milioane de persoane), a fost afectată de BCV, cu aproximativ 6 milioane de cazuri noi diagnosticate pe an. Aproximativ 10% (49 de milioane de persoane), au suferit de diabet zaharat de tip 2 (T2DM) (2 milioane noi cazuri pe an).
Aproximativ 15% dintre adulți au fost considerați obezi (IMC > 30 kg/m2, date din 2017)2 și peste 23 de milioane de persoane din UE (adică 5% din populație) prezintă un risc ridicat de osteoporoză fracturi (Kanis et al., 2021). Cariile dentare afectează 20–90% dintre copiii de 6 ani și aproape 100% dintre adulți.
De asemenea, unele tipuri de cancer sunt legate de alimentație, în special de cancere ale tractului gastrointestinal (WCRF/AICR, 2018). O dietă în conformitate cu recomandările bazate pe știință pentru aportul de alimente și nutrienți este importantă determinant al sanatatii.
Realizarea echilibrului alimentar
Deoarece dietele sunt compuse din mai multe alimente, echilibrul alimentar general poate fi realizat prin completarea alimentelor cu profiluri nutritive diferite, astfel încât să nu fie necesar pentru ca alimentele individuale să se potrivească cu profilul nutrițional al unei diete adecvate din punct de vedere nutrițional.
Cu toate acestea, alimentele individuale pot influența profilul nutrițional al dietei generale, în funcție de nutrient profilul alimentului specific și aportul acestuia, în termeni de frecvență și cantitate (Comisia EFSA NDA, 2018).
Termenul ”profil nutritiv” se referă la compoziția nutrițională a unui aliment sau a unei diete, în timp ce ”profilarea nutrienților” se referă la clasificarea alimentelor pe baza compoziției lor nutriționale pentru anumite scopuri (de exemplu, educația nutrițională, reformularea produselor, etichetarea produselor pentru a ajuta consumatorii să producă alegeri alimentare în cunoștință de cauză, reglementarea mențiunilor de sănătate, restricția publicității pentru copii) (EFSA Panelul NDA, 20!8).
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește profilarea nutrienților drept ”știința a clasificarea sau ierarhizarea alimentelor în funcţie de compoziţia lor nutritivă din motive legate de prevenire boala și promovarea sănătății” (OMS, 2015b; Storcksdieck genannt Bonsmann și colab., 2020a).
Profilarea nutrienților
Modelele de profilare a nutrienților pot fi stabilite folosind aceleași criterii pentru toate alimentele/categoriile de alimente (adică în general), sau poate fi specific anumitor grupuri de alimente/categorii de alimente (adică bazate pe categorii modele), sau o combinație a acestora (de exemplu, prin utilizarea acelorași criterii pentru toate alimentele cu scutiri de la profilul general pentru un număr limitat de grupuri de alimente sau subgrupuri ale acestora).
Majoritatea modelelor de profilare a nutrienților identificate de Labont şi colab. (2018) au fost sisteme de notare, în timp ce trei s-au bazat pe praguri de nutrienți
iar patru erau sisteme hibride. Majoritatea aveau mai mult de o categorie de alimente de care diferă au fost aplicate criterii nutriționale (cuprinzând până la 99 de categorii).
Doar trei modele au aplicat la fel criterii generale și 12 au constat din două categorii. Toate modelele au inclus nutrienți și nonnutrienți componente ale alimentelor care ar trebui limitate în dietă. Acestea erau în principal sodiu, saturate
acizi grași (SFA) și zaharuri.
86 % dintre modele au inclus și grupuri de alimente (de exemplu, fructe, legume, nuci, leguminoase), nutrienți (de exemplu, proteine) și componente alimentare nenutritive (de exemplu, dietetice, fibre) al căror consum ar trebui crescut. O revizuire sistematică recentă a profilării nutrienților existente modelele, incluzând, totuși, mai puține modele, arată rezultate similare (Santos et al., 2021).
Etichetarea frontală
Etichetarea pe partea din față a ambalajului (FOP) este furnizarea de informații nutriționale simplificate, tipărite pe partea din față a ambalajelor alimentelor care vizează ajutarea consumatorilor în alegerea lor alimentară.
Schemele de etichetare FOP sunt fie ”specifice nutrienților”, fie ”indicatori rezumativi”. Schemele ”specifice nutrienților” repetă unele sau toate informații numerice din declarația nutrițională obligatorie într-un mod neutru, neevaluator (așa-numitul scheme reductive) sau evaluează informațiile nutriționale pentru consumator utilizând de ex. semafor culori sau formulare cum ar fi ”ridicat, mediu, scăzut” pentru fiecare nutrient (așa-numitele sisteme de evaluare).
Schemele ”indicatoare rezumative” sunt toate schemele de evaluare și exprimă valoarea nutrițională globală a a alimente prin utilizarea unora sau a tuturor informațiilor din declarația nutrițională și/sau a altor elemente nutriționale elemente.
Schemele cu ”indicatori rezumativi” pot fi subdivizate în indicatori gradați, care oferă global și informații clasificate cu privire la valoarea nutrițională generală a alimentelor și pot fi aplicate pe toate alimentele produse (de exemplu, Nutri-Score, sistemul Health Star Rating) și indicatori pozitivi (de exemplu, aprobarea logo-uri), care pot fi aplicate numai pe alimente care îndeplinesc anumite criterii nutriționale.
Prin definiție, toate schemele de etichetare FOP evaluative, fie ele pecifice pentru nutrienți, fie ca indicatori rezumativi, se bazează pe profilarea modelelor de nutrienți. Etichetarea FOP poate lua diferite forme, după cum este revizuită de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene (Storcksdieck genannt Bonsmann et al., 2020a).
Aplicații ale profilării nutrienților
Profilarea nutrienților are diverse aplicații, inclusiv pentru mențiuni de sănătate și nutriție și pentru partea frontală a ambalajului scheme de etichetare nutrițională. Există trei abordări principale pentru aplicarea nutrienților (profilare), criteriile pentru etichetarea pe partea din față a ambalajului și abordarea specifică depind de nutriția de pe partea din față a ambalajului sistem de etichetare utilizat (OMS, 2019).
Prima abordare tipică pentru aplicarea criteriilor nutritive este aceea de a enumera contribuția de nutrienți. Această abordare este utilizată în fața ambalajului non-interpretativ, specific schemelor de nutrienți.
A doua abordare tipică pentru aplicarea criteriilor de profilare a nutrienților este stabilirea unor cantități de prag (de ex. puncte de limită), pentru nutrienții individuali care împart contribuțiile de nutrienți în categorii care sunt fie gradat (de exemplu, ridicat, mediu și scăzut), fie binar (de exemplu, îndeplinește standardul și nu îndeplinesc standardul în cazul siglelor de avizare).
Informație despre nutrienții individuali sunt păstrați separat. Pentru siglele de aprobare, produsele afișează sigla numai atunci când sunt îndeplinite toate punctele limită relevante pentru nutrienții individuali.
A treia abordare tipică este aplicarea algoritmilor pentru a obține un scor consolidat reprezentând profilul nutrițional general al produselor. Informațiile despre nutrienții individuali sunt combinate. Abordarea este utilizată pentru schemele de indicatori gradați sumar.
A doua și a treia abordare diferă de prima prin interpretarea nivelului de nutrienți contribuția pe care o aduce un aliment la recomandările dietetice, trecând dincolo de furnizarea de cifre informație.
Evaluarea nutrienților
Evaluarea nutrienților, precum și a componentelor alimentare nenutritive ar trebui să se bazeze pe dovezi ale unui dezechilibru alimentar în populațiile europene care ar putea influența dezvoltarea excesulului de greutate și obezitatea sau bolile legate de dietă, cum ar fi bolile cardiovasculare sau alte tulburări.
Acestea pot include nutrienți și componente alimentare nenutritive care ar putea fi consumate în exces, cum ar fi cele pentru care aporturile ar putea fi inadecvate. Grupurile de alimente care au roluri importante în dietele populațiilor și subgrupurilor europene a acestuia, ar trebui să se țină cont de grupurile de alimente/categoriile de alimente care au roluri importante în dietele populațiilor și subgrupurilor europene, după cum urmează:
• datorită cantităţilor de energie, a anumitor macro şi micronutrienţi, altor substanţe de importanță fiziologică precum și pentru componentele alimentare nenutritive conținute în aliment grup/categorie de alimente,
• datorită rolului şi importanţei grupei de alimente/categorii de alimente în alimentaţia populaţiei în general sau, după caz, a anumitor grupuri de risc, inclusiv copiii,
• datorită compoziției nutriționale generale a grupei de alimente/categorii de alimente,
• datorită prezenţei sau absenţei elementelor nutritive care au fost recunoscute ştiinţific ca având efect asupra sănătăţii şi
• datorita efectelor asupra sanatatii consumului de grupa/categoria de alimente.
Alegerea nutrienților și a componentelor non-nutritive ale alimentelor pentru profilarea nutrienților, criteriile nutriționale și componentele alimentare pentru stabilirea profilului nutrienților ar trebui să aibă ca scop informarea consumatorilor în alegerea alimentlui la raft și să permită interpretarea produselor alimentare împotriva riscurilor pentru bolile netransmisibile (BNT), legate de dietă și pentru promovarea dietelor sănătoase.
Alegerea nutrienților de importanță pentru sănătatea publică (de exemplu, sodiu), inclusiv nenutrienții componentele alimentelor (de exemplu, energia, alte substanțe de importanță fiziologică, cum ar fi fibrele) ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice care susțin, direct sau indirect, asocierea alimentelor componente/grupe de alimente/categorii de alimente și rezultate aferente sănătății publice.