În România, producția de lapte crud a atins 1,18 miliarde litri în 2023, potrivit INS. Din această cantitate, doar 65% a fost colectată de unități procesatoare autorizate. Procesarea industrială respectă un flux standardizat, reglementat de legislația europeană (Reg. 853/2004 și 854/2004), cu accent pe control microbiologic și igienă.

Etapele principale sunt:

1. **Recepția** – Laptele este analizat la sosirea în fabrică pentru: temperatura de livrare (<6°C), aciditate (pH 6,6–6,8), număr total germeni (<100.000/ml). Laptele care nu corespunde este respins.

2. **Filtrarea și răcirea** – Se face imediat după recepție; fiecare minut de întârziere poate crește încărcătura microbiană cu 5–7%, conform Ghidului ANSVSA (2021).

3. **Pasteurizarea** – Se realizează prin metoda HTST (High Temperature Short Time): 72°C timp de 15 secunde. Această etapă reduce cu 99,999% flora patogenă, conform EFSA.

4. **Homogenizarea** – Aplicabilă în special la laptele destinat UHT sau iaurt; reduce dimensiunea globulelor de grăsime sub 2 µm, prevenind separarea și îmbunătățind digestibilitatea.

5. **Ambalarea** – Se face în medii sterile, cu utilaje certificate. Ambalajele TetraPak și PET sunt cele mai utilizate, iar sistemele moderne pot procesa până la 12.000 litri/oră cu un singur operator.

Studiile realizate de IDF (International Dairy Federation) arată că respectarea strictă a acestor etape reduce pierderile tehnologice sub 2% și crește durata de conservare cu 25% față de procesele manuale. Procesarea modernă permite, de asemenea, integrarea cu sisteme digitale de trasabilitate și certificare a calității pentru piețele externe.

(Foto: Freepik)