Astfel, dacă un coş de cumpărături costă 100 de euro în România şi circa 200 de euro în UE, un român îşi permite lunar 3,8 coşuri, faţă de 10 în UE. Puterea de cumpărare este de 2,5 ori mai mic. Datele comparative privind preţurile şi salariile medii nete la nivelul principalelor ţări din UE ilustrează puterea redusă de cumpărare a românilor şi gradul de subdezvoltare al economiei locale. „Puterea de cumpărare a românilor este mică, dar nu atât de mică pe cât pare dacă privim doar salariile în mod absolut, fără să mai luăm în calcul preţurile. Salariile sunt cele care au rămas în urmă în România, şi cred că ideal ar fi să vedem o creştere a lor pe o stagnare a preţurilor. Pentru acest lucru trebuie să atragem investiţii străine care să creeze locuri de muncă. Jocul cererii şi al ofertei va duce invariabil la creşterea salariilor“, spune Alexandru Vlad, directorul executiv al Selgros Cash & Carry, unul dintre cei mai mari jucători din economie, cu afaceri anuale de circa 2,9 mld. lei din 19 magazine. Datele Eurostat arată că preţurile din România sunt alături de cele din Bulgaria, Polonia şi Ungaria aproape la jumătate faţă de media UE formată din 28 de ţări. La polul opus se află ţările nordice, Suedia, Danemarca cu preţuri mai mari cu până la 25-40% faţă de media UE. Cele mai scumpe ţări din Europa sunt două state nonmembre ale UE, Norvegia şi Elveţia, unde preţurile sunt cu până la 50% mai mari decât în uniune. Totuşi salariile medii din aceste ţări sunt de circa 4.000 de euro, duble faţă de câştigul mediu net din UE. Astfel, aceste ţări sunt cele cu cel mai bun nivel de trai, motiv pentru care sunt considerate cele mai bune ţări în care să locuieşti. „Preţurile din România sunt de multe ori aliniate la UE. La mâncare, spre exemplu, preţurile sunt doar cu 30-40% mai mici decât media uniunii, pe când la motorină un român plăteşte mai mult decât un austriac deşi salariul este de câteva ori mai mic“, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El adaugă că în ultimii 10-15 ani guvernele din România au mizat pe atragerea de investiţii străine, fară a încuraja investiţiile locale. Este normal ca străinii să caute avantaje în ţările în care investesc, iar în România principalul avantaj este forţa de muncă ieftină. „Subdezvoltarea economiei locale este dată de salariile mici, de aceea trebuie încurajate investiţiile în altceva decât hipermarketuri şi call-centere. Dacă încurajezi un model de dezoltare bazat pe consum, nu vei putea să dezvolţi economia.“ Potrivit lui Cristian Pârvan, alimentele sunt nepermis de scumpe, iar preţurile la utilităţi cresc constant. Salariile însă nu avansează în acelaşi ritm. Salariile angajaţilor români au avut o pondere de doar 31% în PIB anul trecut, în timp ce media la nivelul statelor din UE a fost de circa 48%. Astfel, importanţa masei salariale din România la formarea PIB a ajuns în 2014 la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, după un declin puternic înregistrat după anul 2008, de opt puncte procentuale, arată datele prezentate anterior de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.