Sistemele noastre agroalimentare actuale impun costuri ascunse uriașe asupra sănătății, mediului și societății noastre, echivalentul a cel puțin 10 trilioane de dolari pe an, potrivit unei analize revoluționare a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care acoperă 154 de țări. Aceasta reprezintă aproape 10% din PIB-ul global.

Potrivit ediției din 2023 a The State of Food and Agriculture (SOFA), cele mai mari costuri ascunse (mai mult de 70 la sută) sunt determinate de dietele nesănătoase, bogate în alimente ultraprocesate, grăsimi și zaharuri, ceea ce duce la obezitate și boli netransmisibile, provocând pierderi de productivitate a muncii. Astfel de pierderi sunt deosebit de mari în țările cu venituri mari și medii superioare.

O cincime din costurile totale sunt legate de mediu, din emisiile de gaze cu efect de seră și de azot, modificarea utilizării terenurilor și utilizarea apei. Aceasta este o problemă care afectează toate țările, iar amploarea este probabil subestimată din cauza limitărilor de date.

Țările cu venituri mici sunt proporțional cele mai puternic afectate de costurile ascunse ale sistemelor agroalimentare, care reprezintă mai mult de un sfert din PIB-ul lor, spre deosebire de mai puțin de 12% în țările cu venituri medii și mai puțin de 8% în țările cu venituri mari. În țările cu venituri mici, costurile ascunse asociate cu sărăcia și subnutriția sunt cele mai semnificative.

Raportul pledează pentru o analiză mai regulată și mai detaliată de către guverne și sectorul privat a costurilor ascunse sau „adevărate” ale sistemelor agroalimentare prin intermediul unei realizări de contabilitate a costurilor, urmată de acțiuni pentru atenuarea acestor daune.

Au existat și alte încercări de măsurare a costurilor ascunse ale sistemelor agroalimentare, producând estimări similare cu cele ale FAO.

Cu toate acestea, noul raport FAO este primul care dezagrege aceste costuri la nivel național și se asigură că sunt comparabile între categoriile de costuri și între țări.

Pentru prima dată, FAO va dedica două ediții consecutive ale „Starea alimentației și agriculturii” aceleiași teme. Raportul din acest an prezintă estimări inițiale, în timp ce anul viitor se va concentra pe evaluări țintite aprofundate pentru a identifica cele mai bune modalități de a le atenua. Guvernele pot trage diferite pârghii pentru a ajusta sistemele agroalimentare și pentru a obține rezultate mai bune în general. Printre acestea se numără taxele, subvențiile, legislația și reglementările.

„În fața provocărilor globale în creștere: disponibilitatea alimentelor, accesibilitatea alimentelor și accesibilitatea alimentelor; criza climatică; pierderea biodiversităţii; încetiniri și recesiuni economice; agravarea sărăciei; și alte crize care se suprapun, viitorul sistemelor noastre agroalimentare depinde de dorința noastră de a aprecia toți producătorii de alimente, mari sau mici, de a recunoaște aceste adevărate costuri și de a înțelege cum contribuim cu toții la ele și ce acțiuni trebuie să luăm. S

per că acest raport va servi drept un apel la acțiune pentru toți partenerii – de la factorii de decizie politică și actorii din sectorul privat până la cercetători și consumatori – și va inspira un angajament colectiv de a transforma sistemele noastre agroalimentare pentru îmbunătățirea tuturor”, a spus directorul general FAO. QU Dongyu.

Raportul îndeamnă guvernele să folosească o contabilitate reală a costurilor pentru a transforma sistemele agroalimentare pentru a aborda criza climatică, sărăcia, inegalitatea și securitatea alimentară.

Acesta observă că inovațiile în cercetare și date, precum și investiții în colectarea de date și consolidarea capacităților, vor fi necesare pentru a extinde aplicarea unei adevărate contabilități a costurilor, astfel încât să poată informa procesul decizional într-un mod transparent și consecvent.