Un nou studiu arată cum efectele schimbărilor climatice asupra veniturilor și adaptării în zonele rurale variază în funcție de sex, bogăție și vârstă. Potrivit ultimelor analize FAO, dacă schimbările climatice nu sunt abordate, decalajul în productivitatea agricolă și salariile dintre femei și bărbați se va extinde foarte mult în anii următori.

Efect disproporționat

Schimbările climatice afectează în mod disproporționat veniturile femeilor din mediul rural, ale persoanelor care trăiesc în sărăcie și ale populațiilor în vârstă, deoarece capacitatea lor de a reacționa și de a se adapta la fenomenele meteorologice extreme este inegală, un nou raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) găsește.

Raportul Clima injustă evidențiază o realitate dură: în fiecare an în țările cu venituri mici și medii (LMIC), femeile cape de gospodărie din zonele rurale suferă pierderi financiare semnificativ mai mari decât bărbații. În medie, gospodăriile conduse de femei își pierd cu 8% mai mult din venituri din cauza stresului termic și cu 3% mai mult din cauza inundațiilor, comparativ cu gospodăriile conduse de bărbați.

Acest lucru se traduce printr-o reducere pe cap de locuitor de 83 USD din cauza stresului termic și 35 USD din cauza inundațiilor, totalizând 37 miliarde USD și, respectiv, 16 miliarde USD în toate țările cu LMIC.

Dacă temperaturile medii ar crește cu doar 1°C, aceste femei s-ar confrunta cu o pierdere uimitoare cu 34% mai mare a veniturilor lor totale în comparație cu bărbații. Având în vedere diferențele semnificative existente în productivitatea agricolă și salariile între femei și bărbați, studiul sugerează că, dacă nu sunt abordate, schimbările climatice vor lărgi considerabil aceste decalaje în anii următori.

FAO a analizat datele socioeconomice de la peste 100.000 de gospodării rurale (reprezentând mai mult de 950 de milioane de persoane) din 24 de țări cu LMIC. Prin integrarea acestor informații cu 70 de ani de date georeferențiate zilnice despre precipitații și temperatură, raportul examinează modul în care diverși factori de stres climatic influențează veniturile oamenilor, forța de muncă și strategiile de adaptare, diferențierea în funcție de bogăția, sexul și vârsta lor.

Statutul socio-economic în pericol

Impactul diferă nu doar în funcție de gen, ci și de statutul socio-economic, potrivit datelor. Stresul termic, sau supraexpunerea la temperaturi ridicate, exacerba disparitatea veniturilor dintre gospodăriile rurale clasificate ca sărace, care suferă o pierdere cu 5% mai mare (17 USD pe cap de locuitor) decât vecinii lor mai buni, iar cifrele pentru inundații sunt similare. Temperaturile extreme, între timp, agravează munca copiilor și cresc volumul de muncă neremunerat pentru femeile din gospodăriile sărace.

„Diferentele sociale bazate pe locație, bogăție, sex și vârstă au un impact puternic, dar puțin înțeles, asupra vulnerabilității populației rurale la impactul crizei climatice. Aceste constatări evidențiază necesitatea urgentă de a dedica substanțial mai multe resurse financiare și o atenție politică problemelor de incluziune și reziliență în acțiunile globale și naționale privind schimbările climatice”, a declarat directorul general FAO QU Dongyu.

Într-adevăr, bariere precum accesul la resurse, servicii și oportunități de angajare afectează capacitatea populației rurale de a se adapta și de a face față schimbărilor climatice. De exemplu, normele și politicile discriminatorii plasează femeilor o povară disproporționată pentru îngrijirea și responsabilitățile domestice, le limitează drepturile la pământ, le împiedică să ia decizii cu privire la munca lor și le împiedică accesul la informații, finanțe, tehnologie și alte servicii esențiale.

În mod similar, gospodăriilor conduse de persoane tinere le este mai ușor să găsească oportunități de muncă în afara fermei în condiții meteorologice extreme, comparativ cu gospodăriile mai în vârstă. Acest lucru face ca veniturile lor să fie mai puțin susceptibile la aceste evenimente.

Vremea extremă obligă și gospodăriile rurale sărace să recurgă la strategii de adaptare neadaptate. Acestea pot include reducerea fluxurilor de venituri, vânzarea animalelor și mutarea cheltuielilor de la fermele lor. Aceste acțiuni, totuși, le exacerba vulnerabilitatea la schimbările climatice pe termen lung.

Trebuie luate măsuri

Raportul sugerează că abordarea acestor provocări necesită intervenții direcționate pentru a împuternici diferitele populații rurale să se angajeze în măsuri adaptative la climă.

Studiul constată că oamenii din mediul rural și vulnerabilitățile lor climatice sunt abia vizibile în planurile naționale de climă. În contribuțiile determinate la nivel național (NDC) și planurile naționale de adaptare (PNA) ale celor 24 de țări analizate în raport, doar 6% din cele 4.164 de acțiuni climatice propuse menționează femei, 2% menționează în mod explicit tineri, mai puțin de 1% menționează oamenii săraci și aproximativ 6 la sută se referă la fermieri din comunitățile rurale.

În mod similar, din finanțarea totală urmărită pentru climă în 2017/18, doar 7,5% au fost destinate adaptării la schimbările climatice; mai puțin de 3 la sută pentru agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenului, sau alte investiții legate de agricultură; doar 1,7 la sută, în valoare de aproximativ 10 miliarde de dolari, au ajuns la producători la scară mică.

Politicile agricole pierd, de asemenea, oportunitatea de a aborda egalitatea de gen și împuternicirea femeilor și vulnerabilități care se intersectează, cum ar fi schimbările climatice. O analiză a politicilor agricole din 68 de țări cu venituri mici și medii făcută de FAO anul trecut a arătat că aproximativ 80 procent din politici nu au luat în considerare femeile și schimbările climatice.

Printre câteva aspecte importante ale politicii, raportul solicită investiții în politici și programe care abordează vulnerabilitățile climatice multidimensionale ale populației rurale și constrângerile lor specifice, inclusiv accesul limitat la resursele productive. De asemenea, recomandă conectarea programelor de protecție socială cu serviciile de consiliere care pot încuraja adaptarea și pot compensa fermierii pentru pierderi, cum ar fi programele de asistență socială pe bază de numerar.

Metodologiile care transformă genul, care contestă direct normele discriminatorii de gen, ar putea aborda, de asemenea, discriminarea înrădăcinată, care adesea împiedică femeile să-și exercite deplină acțiune asupra deciziilor economice care le afectează viața.

Acțiunile climatice incluzive sunt încorporate în Strategia și Planul de acțiune al FAO privind schimbările climatice și în Cadrul strategic FAO 2022-2031, unde abordarea impactului schimbărilor climatice este integrată în eforturile de a realiza cele patru lucruri mai bune: o producție mai bună, o nutriție mai bună, un mediu mai bun și viata mai buna pentru toti.

În mod similar, Foaia de parcurs globală a FAO pentru atingerea ODD 2 fără a încălca pragul de 1,5 °C, stabilește că inegalitățile de gen, acțiunile climatice și nutriția sunt considerații simultane, iar acțiunile trebuie să cuprindă aceste dimensiuni și să promoveze incluziunea pentru femei, tineri și popoarele indigene.

Alte constatări cheie ale raportului

● Într-un an mediu, gospodăriile sărace își pierd 4,4 la sută din venitul total din cauza inundațiilor, comparativ cu gospodăriile mai înstărite.

● Creșterea temperaturii crește dependența gospodăriilor sărace de agricultura sensibilă la climă în comparație cu cea a gospodăriilor nesărace. O creștere cu 1° C a temperaturilor medii duce la o creștere cu 53 la sută a veniturilor agricole ale gospodăriilor sărace și la o scădere cu 33 la sută a veniturilor acestora din afara fermei, comparativ cu gospodăriile nesărace.

●Femeile care administrează terenurile sunt la fel de capabile ca și bărbații să adopte practici agricole adaptabile la climă, dar adesea pierd mai multe venituri și oportunități în afara fermei atunci când sunt expuse la fenomene meteorologice extreme. Fiecare zi de temperatură extrem de ridicată reduce valoarea totală a culturilor produse de femeile fermiere cu 3% în comparație cu bărbații.

●Într-un an mediu, gospodăriile conduse de tineri văd veniturile totale crescând cu 3% din cauza inundațiilor și cu 6% din cauza stresului termic, comparativ cu gospodăriile mai în vârstă.

● Stresul termic determină gospodăriile tinere din mediul rural din țările cu venituri mici și medii să-și crească venitul anual din afara fermei cu 47 de miliarde de dolari comparativ cu cel al altor gospodării.

● Temperaturile extreme îi împing pe copii să-și mărească timpul de lucru săptămânal cu 49 de minute în comparație cu adulții de vârstă maximă, mai ales în sectorul în afara fermei, reflectând îndeaproape creșterea sarcinii de muncă a femeilor.