Intalnita pe toata suprafata globului, Febra Q este o boala infectioasa cauzata de o bacterie din familia Ricketsiilor (Coxiella burnetti), iar rezervorul acestui germene este reprezentat de bovine, caprine si alte artropode. Boala se transmite omului pe cale respiratorie sau prin ingestia de lapte contaminat, nepasteurizat, mai rar prin intepaturi ale insectelor gazduite de animalele infectate. In Romania, se depisteaza anual intre 5 si 10 cazuri de Febra Q. In 2009, a fost raportat un singur caz la nivel national, in contextul in care tari precum Olanda se confrunta, aproape in fiecare an, cu epidemii de Febra Q. Anul 2007 a evidentiat 3.500 de olandezi bolnavi, dintre care zece au murit.

Context Boala zoonotica, Febra Q (Query Fever) afecteaza, pe langa animale, persoanele implicate in cresterea caprinelor, ovinelor sau bovinelor, precum si pe cei ce intra in contact cu produsele acestor animale. Boala are o evolutie insidioasa, fiind usor difuzabila, putand induce frecvent avortul la animalele de ferma. Agentul etiologic, Coxiella brunetti, poate supravietui timp indelungat in mediul ambiental, uneori chiar 6-7 luni, forma sporulata fiind rezistenta la caldura, deshidratare si dezinfectantele uzuale. De aceea, se impune constientizarea, in principal, a posibilelor riscuri legate de inhalarea aerosolilor contaminati, care pot trece – prin intermediul sistemelor de incalzire si ventilatie – catre locurile frecventate de personalul fermelor. In Romania, controlul bolii se realizeaza prin monitorizarea tuturor cazurilor de avort animal, aparute la speciile receptive, aplicand Programul actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale domestice, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului si alte actiuni prevazute in programe nationale aprobate prin Ordin al presedintelui ANSVSA. Riscul transmiterii catre oameniLa om, infectia cu Febra Q apare indeosebi ca urmare a ingerarii/inhalarii de spori rezistenti, proveniti din particulele de praf contaminate cu excretii rezultate dupa fatare sau particule contaminate cu secretii. Balegarul, urina sau subprodusele animaliere, precum pielea, lana sau blana, pot constitui sursa de infectie. Daca este expus riscului aparitiei bolii, in principal, personalul din abatoare sau ferme, nu trebuie neglijat pericolul pe care il reprezinta consumul laptelui nepasteurizat, insectele hematofage sau contactul animalelor cu leziuni cutanate superficiale, existente pe pielea umana. Simptomele isi fac aparitia la 2-3 saptamani de la posibila expunere, constand intr-o stare asemanatoare gripei. Forma cronica a bolii, cu simptome ce persista mai mult de sase luni, este asociata indeosebi cu marirea in volum a ficatului si splinei. La fel de rar poate sa apara infectia valvelor cardiace. Infectarea in timpul sarcinii poate avea efecte negative asupra dezvoltarii fatului, incluzand nasterea prematura sau avortul. Febra Q este, in forma cronica, gazda trombocitozei reactive si poate conduce la aparitia tromboflebitei venoase profunde. O alta complicatie severa a infectiei poate fi nevrita optica, acompaniata de boala extrapiramidala neurologica, epidimita, orhita, priapism, anemie (urmare a distrugerii excesive de celule eritocite), adenopatie mediastinala, pancreatita, eritem nodos si paniculita mezenterica. Preventia, inaintea tratamentului animalelor Multe dintre speciile de rumegatoare sunt predispuse infectiei, dar majoritatea prezinta infectii asimptomatice. La ovine, bovine si caprine apar avorturi, nasteri de pui morti, retentie placentara, endometrita, sterilitate si pui nedezvoltati. Caprele gestante prezinta, uneori, apetit scazut si sunt deprimate inaintea avortului, in timp ce retentia placentara este semnalata la majoritatea rumegatoarelor infectate, timp de 2-5 zile. Febra Q poate fi detectata in secretiile vaginale, placenta, fluide placentare, avortoni, lapte, urina sau fecale. Cel mai frecvent utilizate analize sunt imunoflourescenta de fixare ELISA si reactiile de fixare a complementului. Serologia este utila in testarea turmelor si cirezilor, mai putin pentru animalele idividuale. Nu exista informatii despre eficacitatea tratamentului antibiotic la rumegatoare. Se recomanda, uneori, tratamentul profilactic pentru evitarea riscului de avort, deoarece antibioticele pot mai curand suprima infectiile, decat sa le elimine. Vaccinurile pot preveni aceasta infectie la vitei, reducand raspandirea organismelor si contribuind la ameliorarea fertilitatii animalelor infectate. Majoritatea cazurilor semnalate la oameni sunt motivate de expunerea la mediul animalelor rumegatoare, indeosebi cand acestea fata. Tocmai de aceea, pentru lucratorii din aceste spatii, au fost produse vaccinuri eficiente. Preventia contaminarii este insotita de reguli stricte, ce trebuie respectate in vederea evitarii riscului de imbolnavire: spalarea riguroasa a mainilor de mai multe ori pe zi si intotdeauna inainte de a manca, fuma si dupa terminarea programului de lucru; spalarea si pansarea imediata a ranilor; manipularea tesuturilor potential infectate, avortonii sau materialele venite in contact cu acestea, utilizand intotdeauna manusi impermeabile; utilizarea unui echipament personal de protectie suplimentar (inclusiv masti si ochelari de protectie); utilizarea de imbracaminte protectoare adecvata, daca expunerea la insecte hematofage este inevitabila; evitarea contactului apropiat intre femei insarcinate si animale rumegatoare, indeosebi cu mieii si oile, primavara.Zootehnia rudimentara, gazda a imbolnavirii Bunele practici agricole pot contribui la reducerea riscurilor de imbolnavire animala si umana, iar investigarea veterinara a avorturilor si fetusilor morti la nastere (izolarea corespunzatoare, pana la momentul ecarisarii) reprezinta un alt mijloc important de preventie. Insensibilitatea acestei infectii zoonotice la dezinfectantii obisnuiti nu inlatura obligativitatea dezinfectarii periodice a grajdurilor si cladirilor similare, pentru prevenirea materialelor potential contaminate. Eliminarea prompta a avortonilor, in acelasi incinerator de ferma autorizat, folosit simultan pentru gunoiul de grajd, este oportuna doar daca operatia se face in colaborare cu o firma de ecarisaj. Curatarea, dezinfectia si dezinsectia fermelor/grajdurilor/spatiilor de cazare temporare destinate rumegatoarelor, precum si igienizarea anexelor acestor spatii se face, dupa inlaturarea gunoiului, prin umezirea pardoselilor cu presiune scazuta, pentru a reduce producerea de aerosoli. Ulterior se apeleaza la spalarea cu furtune de inalta presiune. Dezinfectantii obisnuiti sunt totusi utili in controlul altor boli importante, mult agravate in contact cu germenele Coxiella brunetti. Monitorizarea Febrei Q, simultan cu celelalte zoonoze importante, impune 7 (sapte) reguli stricte: 1. Trebuie evitata curatarea cladirilor si transferul gunoiului de grajd, in zilele cu vant puternic. 2. Este interzisa scurgerea apelor contaminate, indeosebi in apropierea forajelor de apa potabila sau a cailor public de acces. 3. Nu este permisa arderea la foc deschis a reziduurilor organice si materialelor rezultate in urma avorturilor, deoarece pot fi astfel raspanditi aerosoli. 4. Se impune compostarea gunoiului la distanta considerabila de animale, pe o perioada de mai multe saptamani, operatie urmata de rotirea suprafetei expuse spre interior, pentru a se putea incalzi in profunzime. 5. Dupa o stivuire si compostare cat mai indelungata, gunoiul de grajd trebuie raspandit pe terenuri arabile, la distante foarte mari de oameni sau animale. 6. Gunoiul de grajd stivuit si compostat nu se va vinde direct publicului si nu va fi folosit pentru lotizari sau gradinarit. 7. Este obligatorie o monitorizare stricta asupra parazitilor animalelor si adaposturilor, iar cainii si pisicile nu trebuie sa se apropie de materialul avortat si de produsele rezultate in urma parturitiei. Din fericire, de aceasta data, Romania ocupa ultimul loc (alaturi de Ungaria si Cipru) intr-un clasament european al cazurilor de infectii umane cu Febra Q. Statistica Centrului European pentru Controlul si Prevenirea Bolilor Transmisibile situeaza Olanda pe primul loc in acest clasament. Acolo preventia cu metode igienico-sanitare sau cu vaccinul Vox-Q este inlocuita prin sacrificarea a cate 10.000-35.000 de capre, in momentul confirmarii epidemiei devenite calendar anual zoonotic.