Agricultura românească rămâne puternic dependentă de două sectoare esențiale: laptele și carnea. Conform datelor publicate de INS pentru 2024, aceste ramuri au avut evoluții contrastante, reflectând atât oportunitățile, cât și provocările cu care se confruntă producătorii.

Laptele – creștere moderată, dar importuri masive

În 2024, cantitatea de lapte colectată de la ferme a crescut cu 3,7%, ajungând la 1,06 milioane tone. Totuși, această evoluție pozitivă a fost umbrită de explozia importurilor: +44,5% la laptele brut, semn clar că cererea internă depășește cu mult oferta locală. Această dependență de piața externă rămâne un punct vulnerabil pentru fermierii români.

Carnea – pasărea câștigă teren, porcul pierde

Producția totală de carne a fost de aproximativ 4,5 milioane tone (echivalent carcasă). În timp ce carnea de pasăre a înregistrat un avans de +6,5%, segmentul cărnii de porc a scăzut cu –3,1%, afectat de costurile ridicate și de efectele pestei porcine africane. Astfel, România continuă să exporte masiv carne de pasăre, dar să importe volume mari de porc.

Analiză comparativă: carne vs. lapte

• Profitabilitate: carnea de pasăre are un ciclu scurt și asigură flux de numerar rapid. Laptele presupune investiții consistente în infrastructură – grajduri, tancuri de răcire, linii de procesare – dar poate genera produse cu valoare adăugată mai mare.
• Dependența de importuri: laptele rămâne puternic dependent de sursele externe, în timp ce carnea de pasăre se poziționează mai bine pe piețele de export.
• Tendințe de consum: lactatele proaspete (iaurt, brânză, unt) câștigă teren, iar pe segmentul cărnii, consumatorii se îndreaptă către pasăre și curcan, considerate opțiuni mai sănătoase.

Concluzie

Pe termen scurt, afacerea cu carne de pasăre oferă o stabilitate mai mare și o piață de export solidă. Pe termen lung însă, laptele și produsele derivate – în special brânzeturile maturate sau cele cu denumire de origine protejată (PDO/IGP) – pot aduce fermierilor marje superioare și acces la nișe premium.

Succesul depinde de capacitatea fermierilor de a investi în tehnologie și diversificare: cei care reușesc să treacă de la simpla producție la procesare și brand propriu vor dicta direcția pieței în următorii ani.

(Foto: Freepik)