Accesul la finanțare rămâne una dintre principalele constrângeri pentru fermele românești în 2026, în contextul unui cost al capitalului încă ridicat și al unui apetit de risc moderat din partea băncilor. Conform datelor Băncii Naționale a României, în 2024–2025 dobânda medie la creditele acordate agriculturii s-a situat între 8% și 9,5%, peste media Uniunii Europene pentru sectorul agricol, estimată de Banca Centrală Europeană la aproximativ 6–7%.

Structura finanțării este dominată de creditele pe termen scurt, destinate capitalului circulant. Datele BNR arată că peste 60% din expunerea bancară în agricultură este reprezentată de credite cu scadență sub un an, ceea ce limitează capacitatea fermelor de a investi în modernizare, tehnologie și creșterea valorii adăugate. Creditele de investiții rămân dependente de garanții publice și de un nivel ridicat al cofinanțării.

Instrumentele financiare susținute prin Fondul European de Investiții și programele naționale de garantare au redus parțial riscul pentru bănci, însă nu au modificat semnificativ costul final al finanțării pentru fermieri. În multe cazuri, dobânda efectivă rămâne apropiată sau chiar superioară randamentului mediu al exploatațiilor vegetale, estimat de Eurostat sub 10% în anii agricoli normali.

Pentru 2026, problema centrală nu este lipsa creditului, ci sustenabilitatea lui economică. Investițiile realizate pe baza unui capital scump, într-un sector cu marje volatile și risc climatic ridicat, amplifică vulnerabilitatea financiară. Accesul la finanțare devine astfel selectiv, favorizând fermele cu structură financiară solidă și control riguros al costurilor, în timp ce exploatațiile fragile rămân dependente de creditul de supraviețuire.

(Foto: Freepik)