Declarațiile recente ale ministrului Agriculturii readuc în atenție una dintre cele mai sensibile teme ale economiei agroalimentare românești: dependența de importuri și raportul real dintre producția internă și consum. Potrivit oficialului, creșterea volumului de alimente din import nu este determinată exclusiv de incapacitatea României de a produce, ci de orientarea consumatorilor către produse care nu sunt realizate local la scară semnificativă sau care țin de specific climatic.

Ministrul a subliniat că România asigură un grad ridicat de autosuficiență la carne și lapte, menționând că în 2024 producția internă ar fi acoperit aproximativ 87% din necesarul de lapte și produse lactate, iar la carnea de pasăre consumul ar fi fost susținut integral din producție internă, cu exporturi consistente. La nivel agregat, autosuficiența pentru carne ar fi ajuns la circa 78%.

În acest context, importurile vizează în special produse cu profil de nișă sau care presupun tehnologii și tradiții diferite de cele dominante în industria alimentară românească, cum sunt anumite tipuri de brânzeturi maturate cu mucegai sau fructele care nu pot fi cultivate competitiv în climatul local. Oficialul a insistat că aceste fluxuri comerciale nu indică un eșec structural al agriculturii românești, ci mai degrabă adaptarea pieței la cererea consumatorilor.

Totodată, ministrul a indicat necesitatea extinderii investițiilor în producția internă, în special în zona serelor și solariilor, pentru a reduce sezonalitatea și a crește oferta de legume românești pe piață. Obiectivul declarat este diminuarea importurilor acolo unde există potențial agricol și economic real.

Dezbaterea rămâne însă complexă. Datele comerciale arată că România continuă să înregistreze deficite semnificative la anumite categorii agroalimentare, în special la carnea de porc, unele produse procesate și segmentul de fructe și legume. Diferența dintre capacitatea teoretică de producție și performanța efectivă a lanțului agroalimentar ține de investiții, infrastructură, procesare și stabilitatea fermelor.

Mesajul transmis de Ministerul Agriculturii conturează o direcție strategică axată pe consolidarea producției interne și pe integrarea mai bună a fermierilor în lanțul valoric. În lipsa acestor ajustări structurale, importurile vor continua să acopere segmentele unde oferta locală rămâne insuficientă sau necompetitivă.

(Foto: AI GENERATED)